Buletinul "Muzeului limbei române"

600 ROMANII IN LITERATURILE STRĂINE
— Tcauciuc-Albu, N., Câteva cuvinte despre Românii rutenizaţi din
nordul Bucovinei (Cernăuţi „Glasul Bucovinei"). Nume de persoană şi
topice curat româneşti, din ţinutul rutenizat din nordul Bucovinei. Apel
pentru salvarea Românilor. (G. R., I, p. 74). — BUCUŢA, EM.
— ŢOPA DIMITRE, Românismul în regiunea dintre Prut şi Nistru din
fosta Bucovină. Epoca între anii 1780—1918. Procesul treptat de desuaţionalizare.
Cf. G. R. II*, 59—66. (G. R. II*, p. 95—100).
— ŢOPA, DIMITKIE, Românismul în regiunea dintre Prut şi Nistru din
fosta Bucovină. Epoca între anii 1775—1780. între 1775—1780 au venit
peste populaţia curat românească, Rutenii din Galiţia. (G. R. II*.
p. 59—66).
— Ţopa, Ovid, Românii din Ţara Şipeniţului şi din regiunea Ceremuşului.
(G. R. II*, p. 53—54). — BUCUTA, EMAN'OIL.
— Tribuna Românilor Transilvăneni. (G. R. p. 191—192).—B[UCUŢA|,
EM[ANOIL].
— TULBURE, GH., Influenţa binefăcătoare şi rolul important al coloniştilor
macedo-români în istoria desvoltării noastre culturale. După o introducere
generală despre Aromâni, autorul trece la coloniile aromâneşti
din Ardeal şi Ungaria, ocupându-se, mai pe larg, de cea din Pesta. Despre
Mihail Boiadji, George Roza, Societatea femeilor macedoromâne din Pesta
familia Grabovski. (F. Seria II, A. II. Nr. 1—2, p. 12—14).
— VESTITELEV, G., Ostrovo i negovaia okolnost (Ostrovo şi împrejurimile
lui). în regiunea Ostrovo, între Bitolia şi Salonic, aproape de oraşul Vodena,
sânt şi două aşezări aromâneşti : Palatino cu 59 case, 390 suflete şi Kăndrevo,
85 case, 560 suflete. Cei din Patacino sânt Fărşeroţi. (Mak. Pregl.
III, fasc. 2, p. 1—24).
— VORNICU, GH., Românii din Cehoslovacia. Primele documente carî
amintesc despre ei sânt de pe timpul Angevinilor. Bisericele lor au avut
legături cu toate ţinuturile româneşti. Găsim în ele numeroase cărţi vechi
bisericeşti. Despre mănăstirea din Peri. Societăţile noastre de cultură trebuie
să sară întru salvarea acestei insule de românism. (C. T. C, IX*, p.
i3"—i3i)-
— Vâlsan, G., Românii în Delta Dunării la sfârşitul secolului XVIII
(G. R., I, p. 151).— B[UCUTA], EM[ANOIL].
— VALSAN. G., Românii la Marea Neagră. O veche însemnare carografică.
(G. R., I, p. 63—64).
— VALSAM, G., ,,Lacul Ovidului" şi Românii la Marea Neagră. La
alte dovezi despre existenţa Românilor în Dobrogea cu mult înainte de
alipirea oficială, vine să se adauge numele „Lacul Ovidului" semnalat pe
călătorii streini în sec. XVIII. (G. R. II*, p. 115—118).
— VALSAN, G., Mocanii în Dobrogea la 1845. înainte de alipirea oficială
a Dobrogei, Mocanii care veneau cu oile din Ţară, făceau legătura cu acest
ţinut. (G. R. II*. p. 41—46).
— VALSAN, G., Românii locuiau Delta Dunării în veacul AT. Din spusele
unui scriitor florentin (1558), citat de Haşdeu şi din cronica de la
Niirnberg (sec. XV) se vede că în sec. XV Delta avea o populaţie românească,
cunoscută de streini. (G. R., I, p. 145 —148).
ROMÂNII ÎN LITERATURILE
STREINE
— Allard, C, Souvenirs d'Orient (Paris, 1864). Note de călătorie
în Dobrogea, unde doctorul francez întâlneşte la tot pasul Români. (G.
R. II*, p. 145), — BUCUTA, EMANOIL.
— ALEXICi, G. G., Elemente române în muzica populară maghiară. Vorbeşte
de împrumuturi româneşti în muzica maghiară. Dă ca anexe 39
de melodii maghiare. (G. S. III, p. 47—82).