Buletinul "Muzeului limbei române"

432 ŞT. PASCA
zatelor şi voivodatelor de la noi. Acestea au fost cele dintâi
organizaţii administrative ale noastre. Ele aveau desigur mai
mult un caracter juridic decât economic. Deodată cu venirea
Ungurilor, organizaţia cnezatelor şi a voivodatelor a slăbit,
iar cu aşezarea în Ardeal a Saşilor şi a Secuilor, în calitate
de colonişti, s'a pus baza oraşelor care au luat curând o
desvoltare din ce în ce mai mare şi au început să exerseze
o anumită autoritate asupra regîunilor care le încunjurau.
în jurul acestor oraşe, formate de colonişti, s'au întemeiat
cele dintâi „comitate" ardelene : Alba, Cluj, Doboca, Zolnuk,
Turda, Târnava şi, poate, Hunedoara; comitate cu administraţii
diverse, săseşti sau ungureşti, după cum castrele,
oraşele, aveau un caracter etnic preponderant sau
altul. Pe lângă cele 7 comitate, se mai pomenesc, din sec. XVI,
câte 7 scaune săcueşti şi săseşti. Graniţele acestor organizaţii
administrative nu erau fixate deloc aşa fel ca ele să
fie folositoare intereselor Românilor din Ardeal. Din contră.
Adesea, regiuni care din punct de vedere al geografiei umane
prezentau o unitate organică strânsă, au fost împărţite
aşa fel, încât să spargă regiunile compacte româneşti. Pentru
căutarea intereselor economice şi administrative, populaţia
se îndrepta în spre oraşele de care depindea. Aceste
oraşe (cu regiunile din imediată apropiere), cu o populaţie
cosmopolită, sau în tot cazul în mare măsură streină, au
putut să influenţeze asupra tezaurului toponomastic local,
prin traducerea sau prin stâlcirea formelor de denominaţie
topică românească pe cale administrativă.
Autorul tratează în capitole speciale istoria evoluţiei
teritoriale a fiecărui judeţ din Transilvania. Este inutil
să resumăm aci fiecare capitol în parte. Ne mulţumim numai
să atragem atenţia asupra lor şi să remarcăm îndeosebi
bibliografia citată de autor, foarte utilă şi pentru toponomaşti.
Trebue să-i fim foarte recunoscători autorului pentru lista
hărţilor vechi ale Transilvaniei (p. 204 s. u), al căror studiu
ar putea să aducă filologilor interesante elemente de toponomastică.—Reuşite
sânt planşele din corpul lucrării, re-