Buletinul "Muzeului limbei române"

FARŞEBOŢII 75
sânt veniţi din centrele româneşti din partea de sud a Macedoniei.
Unii chiar din oraşele mai mari din Albania, ca
Berat şi Elbasan. Numărul lor abia trece peste o mie de
suflete. De altfel, întreaga populaţie a oraşului este de cinci
mii de locuitori, dintre care trei mii sânt musulmani şi
restul creştini.
Graiul Românilor din Durazzo este aproape acelaşi cu al
Românilor din Tirana. El se deosebeşte de limba fărşeroţilor
şi, ca particularităţi locale, în afară de cele cunoscute
din limba scriitorilor români din sec. XVIII, nu prezintă
aproape nimic nou.
După o şedere de câteva ceasuri, aproape de amiazi mi-am
continuat drumul spre Muzachia, numită de Albanezi
M nzeke.
6. DE LA DURAZZO LA BERAT '!
l.l'SXIA - MUZACHIA - CARBUNARA - BERAT - ROMÂNII DIN BERAT
Drumul de la Durazzo spre Muzachia; duce în spre miazăzi,
de-alungul coastei Mării Adriatice. Abia am mânat 5—6
minute, şi am ajuns în faţa reşedinţei de vară a regelui
Zogu I. Ne-am oprit puţin ca să vedem pe din afară clădirea
şi am pornit din nou, luându-o tot de-alungul mării,
însă ceva mai în spre stânga, lăsând între şosea şi ţărmul
mării o distanţă de câteva sute de metri. După aceea am
apucat-o pe drumul din spre Cavaia, pe unde am venit la
Tirana, şi continuând am trecut râul Şcumbi, aproape de
Pekini. Acum mai coborîm şi suim încă câteva minute dealurile
care se lasă de pe munţii D um r e şi D ar si
(Malet Dumres e Darsise), apoi intrăm în câmpia din faţa
noastră care se pierde în zare : Muzachia.
Muzachia este singura porţiune din Albania, în care nu
se mai văd munţi sau dealuri. In toate celelalte regiuni
pe unde am trecut, începând de la Coriţa până în Tirana,
abia dacă am întâlnit în drum câte o porţiune de doi trei
chilometri de» pământ şesos. Pretutindeni numai munţi şi
dealuri. Nici câmpia care se întinde în faţa capitalei nu-i