Buletinul "Muzeului limbei române"

520 S. PUŞCARIU
gestii despre raporturile româno-slave. Dintr'o lungă recensie
făcută unor cărţi de II. Bărbulescu — cărţi, cărora li se
atribue o valoare mai mare decât cea pe care o au de fapt—
publicată subt titlul Des raports linguistiques slavo-roumains
în „Slavia" 1929—VIII 776—790, reţinem desvoltarea
mai pe larg a părerii atinse în treacăt şi în lucrări
anterioare, despre bilinguismul de odinioară al Românilor,
care trăiau în simbioză cu Slavii. El crede că numai
prin acest bilinguism, care a dăinuit până în sec. XVI-lea,
putem înţelege scrierea şi mai ales înţelegerea textelor slave
în principate (p. 778) şi că introducerea limbei române în
documente şi în opere literare nu se datoreşte nici influenţei
catolice, nici celei husite, ci dispariţiei progresive, din sec.
XVI înainte, a bilinguismului (p. 780). O dovadă de natură
linguistică a acestui bilinguism o vede autorul (Slavia
1929—VIII p. 627) în felul cum Românii au românizat,
după model slav, vocabularul lor de origine ungurească.
Ca exemplu se citează identificarea lui oi(5)+cons. şi ol(o)-\-
cons. cu slavul oi, zr>âl, âr : talhlm> întâlni, apoi aw-fcons.
cu mediobulg. w>ân : bântani> bântui, porkolâb (scris
porcolâb) > pârcălab, hordo > hârdău etc. Mai ales remarcabilă
e însă înlocuirea terminaţiei infinitivului -ni din
ungureşte, cu -ui, care corespunde slavului — uja. De-oare-ce,
conchide Skok, în regiunile româneşti de azi erau, în sec.
IX -XII prea puţini Slavi pentruca să fi putut servi de
mijlocitori între Unguri şi Români, trebue să admitem
că Românii, înainte de venirea lor din sudul Dunării, ,,se
obicinuiseră cu totul cu modelele de morfologie slavă"
(p. 627).
Raţionamentul lui Skok nu mă convinge, iar faptele
citate de el sânt susceptibile de a fi interpretate şl altfel.
Că vor fi existat Români bilingui şi Slavi bilingui, este
aproape sigur. Aceştia însă s'au desnaţionalizat cu timpul
şi abia câteva cuvinte şi nume de locuri şi de persoane mai
trădează existenţa lor, atestată şl documentar. Despre Românii
Apuseni, pierduţi în masele slave din nord-vestul
Peninsulei Balcanice sântem acum binişor informaţi; despre