Buletinul "Muzeului limbei române"

TK.
CAPIDAX
câteva familii fârşerote.şti. Din Cutali şoseaua merge pe
câmpie, direcţia spre apus, prin /areza până la Fieri.
înainte de a ajunge la Fieri, m'am întâlnit cu un alt grup de
Fărşeroţi din Muzacliia şi de prin părţile Avlonei, care mergeau
la Berat .Stând de vorbă cu ei, am aflat de unele nume de localităţi
româneşti. Alte câteva mi-au fost comunicate în târg
la Coriţa. Le înşir mai jos pe toate, după pronunţarea locală.
K' atr om (din arom. Hâtră „piatră" + o m), nume de
localitate în părţile muntoase din ţinutul Coriţa. Astăzi
li atr o m este !ocuit numai de Albanezi musulmani, care,
după statistica oficială, numără 300 de suflete. Aromânii
din Dişniţa, Stropani, Colonia, de la care am aflat numele,
îi zic H atr ă o m. In statistica lui T. Selenica este trecut
în transcriere albaneză Q atr om art. Qatromi
K'atra Tsap (din arom. Mătrd-\-tsap), nume de
munte în ţinutul Pogradeţ din prefectura Coriţa. Are o
înălţime de 1728 m. Românii din ţinutul Coriţa vărează
cu oile în acest munte. In lucrarea lui Selenica, acest munte
este dat în traducere albaneză G u r i Tsap. Forma tsap
se întrebuinţează în dialectul gheg. In dialectul tosc se
aude s kj ap. Muntele Guri Tsap este situat într'un
ţinut locuit de Toschi. De aceea cred că formaţiunea este
românească. Insă nu este exclus ca păstorii români să o
fi tradus din limba albaneză. Fapt cert este că păstorii români
întrebuinţează numai K'atra Tsap.
Valea mari (din arom. valea -j- mari), nume de
vale şi de munte, după cum mi-au comunicat Fărşeroţii
din ţinutul Coloniei, în Colonia. La Selenica figurează numai
ca nume de munte, sub forma V al l am ar i. La început,
acest nume a fost dat văii, după aceea muntelui la
poalele căruia e aşezată valea. Formaţiuni de nume de loc.
cu vale avem şi în Peninsula Balcanică. In Meglen avem
Vale arat si (din valea-ratsi „valea rece") trecută sub
această formă şi în harta statului major austriac. In Epir
avem Valea Caldă 1 ) etc.
1
Of. l.iimimi, I, p. ii7.