Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA
PERIODICELOR
burg,1928, 183 S. Lucrare scrisă de un cunoscător într'o formă plină de
avânt. (B. A. IV, p. 227).—WEIGAND, G".
— Lang, Dr. Fr., M. Eminescu als Dichter und Denker. Recensie elogioasă.
(S. d. M., V*, p. 309—310).—BEZDECHI, St.
— LAzAREANU, BARBU, O ediţie critică a criticelor lui Gherea. Cerând
o ediţie critică a Criticelor lui Gh. autorul aduce unele note lămuritoare
pentru ea, Intr'una vorbeşte de un izvor german al Rugăciunii unui Dac
de Eminescu, descoperit de autor într'un imn vedic din Geschichte der
fremden Literatur von Otto Lefacnet, Leipzig, 1882, voi. I, p. 7o.(Cug. Lib.,
I, p. 6—7).
— LAzAREANU, BAEISIJ, Surorile. Se reproduce din manuscrisele dela
Academie poemul Surori — Ta twam si, de Mihail E^minescu. (A. L. A.,
IX* Nr. 384, p. 4).
— LAzAREANU, BARBU, Lucruri inedite de, şi despre Eminescu. Autorul
a descoperit în Arhiva Reuniunii române de cântări din Sibiu o variantă
nouă a baladei Vârful cit dor, text german de E. Laroc, = Carmen Sylva),
traducere românească de Mihail Eminescu. Analiza şi comparaţia traducerii
cu celelalte variante. (A. L. A. IX*, Nr. 378, p. 1, Nr. 379, p. 5, Nr. 380,
p. 2—3, Nr. 381, p. 4, Nr. 382, p. 5—6).
— Marian, Liviu, B. P. Haşdeu şi M. Eminescu, Chişinău 1927.
Tipografia eparhială. Recensie 'analitică. (C. L. LXI*, p. 146).—SIMIO-
NESCU, DAN.
— MORAEIU, LEGA, Eminescu în America. Vn articol a lui Herzog
din Czernowitzer Allgemeine Zeitung, în care se ocupă de cele 5 poezii ale
lui Eminescu traduse în limba spaniolă şi publicate în ziarul sud-american
Atlantida Nr. 153 din 3 Martie 1921, sub titlul Poemas del Cernautsi
(Dorinţa, Somnoroase păsărele, La steaua. Renunţare şi Mai am un sinsur
dor). Traducerile sunt defectuoase. (J. L. XVI, p. 56).
— MORARIU, LEGA, Eminesciane. După părerea prof. V. Gherasim în
Eminescu und die Bucovina, anii petrecuţi de poetul nostru în mediul
bucovinean a avut mare importanţă pentru evoluţia lui sufletească. Date
şi explicări. (J. L. XVI, p. 56—59).
— MORARIU, LEGA, Aglaia Eminescu. Câteva informaţii despre sora lui
Eminescu, Aglaia. (F. Fr. II, p. 31—32).
— MANIU, ADRIAN, Eminescu autor dramatic. E. a avut un real talent
dramatic. Ar trebui jucate piesele şi fragmentele sale dramatice. (V. L.
III*, Nr. 90, p. 1).
— NANU, D. AL., Poetul Eminescu şi critica d-lui M. Dragomirescu.
Singur M. D. a apreciat pe E- în valoarea lui de poet universal. (Fal.
I, No. 20, p. 3—4).
— NAUM, D. AL., Poezia lui Eminescu (Studiu comparativ). |_Cf. şi
Nanu, D. Al., Le poite Eminescu et la poesie lyrique franţaise, Paris 1930,
Recenzie în D. R. II,]. (R. V. III, 262—269, p. 296—304, IV*, p. 17—20.
84-93).
— NEGRU, NATALIA, Eminescu—Veronica. Ia apărarea Veronicăi, împotriva
celor ce o învinuesc pentru raporturile ei cu E. (R. S. II*, p. 1—-2).
— ORTIZ, RAMIRO, De vorbă cu—,Eminescu în italieneşte. Vorbind
despre traducerea în ital. a poesiilor lui Eminescu, R. Ortiz arată cum
i-a venit ideia acestei traduceri, ce a intenţionat cu studiul din Introducere.
Părerea lui e că Eminescu e un poet perfect original; nu are
decât asemănări cu poeţii streini. (U. L. XLIV*, p. 27).
— ORTIZ, RAMIRO, Eminescu il poeta rumeno della foresta e della polla.
Numai un critic poet ar putea studia poezia sugestivă, delicată şi eterica
a lui Em. Poet al pădurii şi al paserilor. [Fragment dintr'o prefaţăstudiu
la traducerea în italieneşte a poeziilor]. (C. T. C, VIII, p, 152-153).
- Ortiz, Ramiro, Mihail Eminescu, Poesie, Florenz, 1927, Lll-f-1 8 S.