Buletinul "Muzeului limbei române"

412 AL. PROCOPOVICI
luaţi în râs de către Aromânii celorlalte comune" (ib., pag.
cir 124, 125).
Adevărat că după părerea lui Al. Rosetti imigraţiunea
Meglenoromânilor în Gopeş şi Molovişte ar fi putut să pornească
din sălaş irile lor din regiunea Caragiovei şi să fie
de dată mai recentă de cum crede Th. Capidan. Istoria
palatalizării labialelor noastre trebue privită însă şi subt
aspectul stratificării sociale a labialelor alterate şi intacte.
Problema aceasta rămâne în afară de raţionamentele autorului.
Dânsul îl citează totuşi pe D. Cantemir, după care
palatalizarea labialelor în Moldova vremurilor sale ar fi
mai caracteristică pentru graiul femeilor, dar de aici ar
rezulta doară că „inovaţiunea" a fost considerată încă pe
atunci ca un viciu de pronunţare în acele regiuni. O constatare
asemănătoare cu ceea a lui D. Cantemir a făcut
Vivian G. Starkey pentru Muntenia zilelor noastre (cf.
DR II, pag. 14).
Chestiunea diferenţierii sociale şi a efectelor acesteia în
lăuntrul problemei care ne preocupă la acest loc a fost ridicată
mai întâiu de W. Meyer-Dubke în „Ze tripetale
Krăfte im Sprachleben" (pag. 137—-138), studiu publicat
în volumul „Hauptfragen der Romanistik", dedicat lui
Ph. A. Becker (Heidelberg 1922). Principiul social, pus
aci în lumină de W. Meyer-L,ubke şi subliniat şi reluat
de S. Puşcariu în recensia sa din DR IV (1927, pag. 1309),
face ca în butul tuturor aparenţelor şi în deosebi al acelora
care se desprind din înfăţişarea scrisului nostru vechiu,
palatalizarea labialelor să poată fi considerată ca un fenomen
străromân încă (cf. şi Rev. Fii. II, pag. 180—'I84). Negreşit
Al. Rosetti are totuşi toată dreptatea, dacă crede palatalizarea
labialelor în Maramureş de dată relativ recentă.
Pornind pe căile deschise de W. Meyer-L,iibke şi S. Puşcariu
şi de la afirmaţiile lui D. Cantemir, am ajuns la concluzia
că Maramureşenii descălecători din secolul al XIV,
cu palatalele intacte în graiul lor, trebue să fi dat în Moldova
peste o populaţiune românească cu labiale palatalizate (Rev.
Fii. I, pag. 256, nota, „Mic tratat de linguistică generală",