Buletinul "Muzeului limbei române"

552 FOLCLOR ŞI ETNOGRAFIE
— Costin, Lucian, Graiul Bănăţean. Studii şi cercetări (224 pag. pr.
75 lei, Cartea Românească, Timişoara, 1926). „O carte care va rămâne să
fie utilizată în lexicograf ia românească..." E dedicată lui S. FI. Marian.
(FI. S., I, p. 77). — I.
— Costin, Lucian, Măgăritarele Banatului (Mare colecţie de folclor,
144 pag., Cartea Românească, Timişoara. Se cere culegătorului să publice
numai pe cele necunoscute până acum. (FI. S., I, p. 77—78).
— MANIU, ADEIAN, Tiberiu Brediceanu. Colindele culese de T. B.,
echivalează în frumuseţe cu poeziile populare culese de V. Alecsandri.
Cele patru variante de muzică a „Mioriţei", descoperite de el, sunt un
eveniment în istoria muzicii româneşti. (Ţ. N., VIII, p. 313).
— - MtEON, I., Descântece. De orbalţ. Se dă formula descântecului, arătându-se
gesturile care o însoţesc. (C. S., V, p. 27—28).
— MOLDOVAN, I., Descântece. De bubă. De încuiet. Textul descântecelor
din Mihalţ, jud. Alba. (C. S., V, p. 107).
— MOLIN, R. S., Industria casnică la Bănăţeni. Termeni în legătură
cu războiul. (Bn. III*, Nr. 2—3, p. 19—20).
— MOLIN, R. S., „Cântarea lui Moisi Nicoară". Un cântec popular
în care e preamărit Moise Nicoară. (Bn. III*, Nr. 1, p. 18—19).
— MOEAEIU, LECA, Cea mai veche colecţie de cântece populare româneşti.
E colecţia din 1838 în 8 caiete a unui anume Nicolae Pauletti, elev al Blajului,
găsite în biblioteca din Blaj şi publicate de Alex. Lupeanu. Cuprinde
numai parte din poezii. (F. Fr., II, p. 161—163).
— MOEAEIU, LECA, Frunză verde —• fără floare !. Critică insuficienţa
lui L. Costin în culegeri de material folcloristic. (F. Fr. II, p. 129—130).
— MUBOOCI, GH.. „Slobozirea izvorului de apă". Descrierea obiceiului.
(Şz. XXXV, voi. XXIV, p. 89—91).
— MUŞLEA, ION, Icoanele pe sticlă la Românii din Ardeal. Sânt foarte
obişnuite în Ardeal. Originea acestei industrii e în satul Nicula de lângă
Gherla, după care şi-au şi luat numele. (Şz. XXXVI, * voi. XXIV,
p. 143—146).
— Muşlea, Ion, Şcheii dela Cergău şi folhlorul lor. Extras din Dacoromania,
voi. V, 50 pag., Clui, 1928. (R.F. II,* p. 173—174).—NANBEIŞ, GK.
— MUŞLEA, ION, învăţătorii şi folhlorul. Explicarea cuvântului folclor.
Importanţa ştiinţifică şi naţională-politică a folclorului cer cultivarea lui
sistematică şi la noi. Indicaţii pentru învăţători, „cei mai indicaţi culegători
folkloristici." (înv. IX, Nr. 3—4, p. 30—36, No. 5, p. 14—20).
— Muşlea, I., Le Cheval merveilleux dans l'epopee populaire. Autorul
trebuia să fi cules material românesc şl din alte colecţii, nu numai din a
lui Teodorescu. (Şz. XXXV, p. 97—99V
— - MUŞLEA, I, Ştiri despre jocul căluşerilor noştri, înainte de 1600.
Cele două atestări ale jocului de căluşeri în veacul al XVI-lea, nu pot fi
luate în considerare. Din cartea lui Dozsa aflăm numai o nouă atestare
a căluşerilor în Ardeal, şi mai ales aruncarea cu cerga — rar întâlnită în
această provincie. (Tr. LIX*, p. 224—228).
— Obert, Franz, Rumâniche Mărchen und Sagen aus Siebenburgen
(voi. 42 din Archiv des Vereines fur siebenbiirgische Landeskunde) Sibiiu,
Krafft. — Notiţă. (I. E. VIII, Nr. 198, p. 4).
— OPBEANU, SABIN, Ţinutul Săcuilor, contribuţiuni de Geografie umană
şi de Etnografie. Cu 16 figuri în text şi 9 planşe, cu 22 fotografii. Teză de
doctorat. I. Hotarele ţinutului Săcuilor. II. Cadrul geografic. III. Populaţia
din trecut. IV. Populaţia de azi. V. înfăţişarea aşezărilor omeneşti
şi gospodăriilor. Rezumat în 1. franceză. (L. I. G. III, p. 39—208).
— PANAITESCU, EMIL, Muzeul Etnografic din Cluj. Cuvântarea rostită
la inaugurarea muzeului, în care se arată felul cum a luat naştere, şi scopul
lui. (S. d. M., V*, p. 241—242).