Buletinul "Muzeului limbei române"

PE MARGINEA CĂRŢILOR III 507
aşa? Şi atunci a primit răspunsul care elucidează dintr'o
dată toată problema. înainte de răsboiu cuvântul vită nu
era cunoscut, ci toată lumea zicea mărhaie x ). Abia de la
răsboiu încoace, cuvântul vită a pătruns în limbă, pe a-
ceeaşi cale pe care pătrunsese odinioară şi ungurescul marha,
adecă prin contractul cu oraşul, unde se vând şi se cumpără
vitele, apoi prin şcoală, din graiul copiilor în al părinţilor.
Vita nu e deci continuarea latinescului vita, ci un cuvânt nou,
care păstrează pe v, ca vital sau alte neologisme. Răspândirea
repede şi mare pe care acest cuvânt a avut-o, într'un
deceniu, se explică prin repulsiunea pronunţată pe care
limba o are în aceste regiuni, ca o reacţie a stărilor politice
de odinioară şi din cauza batjocurii pe care o aud de la „regăţeni",
împotriva cuvintelor recunoscute ca de origine
ungurească.
începutul atlasului nostru coincide cu începerea publicaţiei
Atlasului linguistic italo-elveţian (AIS.) : JABI3RG K.
und JUD J., Sprach und Sachatlas Italiens und der Siidschweiz.
Zofingen, Ringier et Co. Bd. I Familie. Menschlicher Korper,
1928 ; Bd II. Handwerk u. Handwerkzeug. Handel. Zahlen.
Zeit u. Raum. Himmelskorper. Wetter. Metale, 1929 ; Bd. III.
Mineralien. Bodengestaltung u. Gewâsser. Tiere. Jagd u.
Fischerei. Waldbau u. Holzhauergerăte. Pflazen, 1930. Astfel
ALR. a putut profita în largă măsură de progresul realizat
de monumentala operă a învăţaţilor elveţieni. Deosebit
de valoroase ne-au fost mai ales sfaturile ce se desprind
din cartea lui JABBRG K. şi JUD J., Der Sprachatlas
als Forschungsinstrutnent. Kritiche Grundlegung und Einfuhrung
in den Sprach- und Sachatlas Italiens und der Siidschweiz,
Halle, Niemeyer, 1928. Precum nu era altfel de
aşteptat de la aceşti eminenţi linguişti, ei au izbutit să
*) Cuvântul pe care ungurescul marha 1-a înlocuit nu pare a fi fost
vită, ci nămaie