Buletinul "Muzeului limbei române"

RECENSI1 463
la părinţii ei, reproduce o veche tradiţie romană, răpirea
Sabinelor (p. 13). Nu sântem împăcaţi de loc nici cu felul
cum priveşte autorul importanţa proverbelor noastre româneşti
: ele înaintea interesului pe care-1 prezintă ca păstrătoare
ale unor archaice forme de limbă, prezintă importanţă
pentru filosofia poporului nostru depusă în ele.
Explicaţii filologice: despre rom. dor, spune că „cuvântul
pare să derive din latinescul desiderium" (p. 10); hora (p. 11),
care după I. derivă „cu siguranţă" din lat. chorus, e în
realitate un reflex bulgăresc al n.-grec. x°P°S> hora, pentru
care putea să vadă DA. s.v.
ŞT. PASCA.
ISOPESCU CEATJDIO, I., Antiche attestazioni italiane delta
latinitâ dei Romeni. II., II poeta romeno G. Asachi a Roma
1808—1812. (Extrase din „Atti del I Congresso Nazionale
di Studi Romani", April 1928—VI).
Două comunicări, din nenorocire singurele care s'au făcut
(în afară de aceea, frumoasă, a regretatului Gh. Mateescu)
în cadrul impozantelor manifestări intelectuale ale latinităţii,
care au avut loc la Roma în primăvara anului 1928,
cu ocazia congresului de studii romane.
în cea dintâiu I. încearcă să completeze informaţia a-
mănunţit făcută altădată de către R. Ortiz, Per la storia
delta cultura italiana in România, Bucureşti, 1916; Al.
Marcu, Riflessi di storia romena in opere italiane dei %ec.
XIV e XV, în „Ephemeris Dacoromâna", I, Roma, 1923,
şi în parte şi în Romanticii italieni şi Românii, în An. Ac.
Rom., Secţia Dit., seria III, tom. II, Man. II, Cult. Naţ.,
Bucureşti, 1924; apoi de N. Iorga, V. Bogrea, ş. a. D-sa
reproduce pasagii referitoare la Români şi la limba românească,
din diverse tratate de Geografie, cum e acela al
lui G. A. Magini, Giuseppe Rosaccio, pe care le înglobează
în cadrul celorlalte informaţiuni, din cercetările autorilor
citaţi mai sus.
Al doilea memoriu caută să descrie preocupările lui G.
Asachi din timpul şederii acestuia la Roma şi încearcă