Buletinul "Muzeului limbei române"

TH. CAPIWAN 81
6, după pronunţarea greacă), din care rnai târziu au făcut
Vi^ a răi. Este, poate, singurul oraş din Albania, pentru
care Aromânii păstrează o denumire veche, deosebită de
aceea întrebuinţată de Albanezi. Aceasta se explică din
faptul că, mai mult ca în orice punct al Albaniei, şi din toate
vremurile, elementul aromânesc a existat în număr mai mare
pe mţintele Tomor, la poalele căruia se află aşezat oraşul
Berat! In privinţa această Hahn este cel mai vechiu autor
41. Berat.
care ne spune că : „in der Stadt Berat wohnen viele [Wlachen]
und die Musukja ist voii davon" 1 ), De fapt populaţiunea
românească din acest oraş a fost totdeauna numeroasă.
Din 12000 de locuitori câţi se aflau pe vremea
când Weigand a călătorit în Albania, 9000 erau Aromâni.
Va să zică 3 j. din populaţiune reprezenta elementul românesc
2 ). De altfel, elementul românesc a fost şi este cel
*i Of. Alb. Stud., i>. ia-
*) WEIGAND, Die Aromunen, 1 p. 291,
KAEL PATSCH. Das Sandschak Berat in Albanien (1904), p. 120, crede că
numărul Aromânilor dat de Weigand este exagerat. Aceasta, desigur,
după lămuririle ce i s'au dat de către episcopul grec din Berat.
M. EKREM-BEI VLORA. Aus Berat und vom Tomor Sarajevo (1911) p. 7S
nota, crede de asemenea că numărul Românilor dat de Weigand ar fi prea
Daeorontania VI
•