Buletinul "Muzeului limbei române"

560 ISTORIE CULTURALA
în permanentă legătură cu Bucureştii; Academia Română alegea membri
ardeleni; Asociaţiunea cerea sfatul lui Titu Maiorescu ; Liga Culturală^
(U. L. XLIII, p. 62—63).
— BĂILĂ, ION, Foaia Poporului. Organizatorul ei a fost Ion Rusu
Şirianu. Cauzele răspândirii ei mari. Foiletonul cuprindea, de obiceiu,
poezii populare şi folklor. (IJ. L. XLIII, p. 669).
— BĂILĂ, ION, încetarea ,, Tribunei" şi părerile contimporane. Răsunetul
pe care 1-a avut dispariţia ziarului Tribuna în presa ardeleană
(Telegraful Iiomân, Libertatea, Tribuna Poporului). (U. L. XLIII, p.
^9—3°) •
— BĂILĂ, ION, Intre ,,tinerii oţeliţi" şi ,.bătrânii ramoliţi". Acuza
adusă lui O. Goga — unul dintre „oţeliţi"—de a fi pactat cu Ungurii.
Polemica dintre acesta şi Vaida-Voivod şi impresia ei penibilă în Ardeal
Dispariţia Tribunei dela Arad şi întărirea ziarului Românul. (U. L. XLIII,
p. 284—285).
— BAILĂ, ION, Năzuinţi spre o împăcare. Curtea imperială din Viena
impunea Ungurilor o împăcare cu Românii. Alegerile din 1910. Răsunetul
lor în Vechiul Regat; acţiunea Ligii Culturale.' Mitropolitul Ion
Meţianu începe acţiunea de împăcare. (U. L. XLIII, p. 206—207).
— BAILĂ, ION, Noul program de acţiune al comitetului naţional. Creşterea
importanţei ziarului Tribuna dela Arad. întemeierea Românului
şi programul lui. (II. L. XLIII, p. 124—125).
— BĂILĂ, ION, O duşmănie periculoasă. Tot despre conflictul dintre
grupul ,,oţeliţilor" şi bătrânii Partidului Naţional. Primejdia ce o reprezenta
pentru vieaţa românească din Ardeal proporţiile pe cari le-a luat
acest conflict. (U.'L. XLIII, p. 157).
— BĂILĂ, ION, O epocă de decădere culturală. Pe la 1910 clasa intelectuală
românească a Ardealului a ajuns în mare impas. Ea se preocupa
mai mult de probleme economice de cât culturale. Trădătorii se îtnulţeau :
Mangra (sprijinit de Slavici), Burdea Siegescu). (U. L. XLIII, p. 172—173).
— BAILĂ, ION, Procesul sufletesc, înainte şi după răsboiu.. Lupta
pentru existenţă a început să slăbească credinţa naţională a intelectualilor
români din Ardeal. Partidul naţional ardelean a făcut foarte puţin
pentru întărirea ideii de unitate culturală, de aci mentalitatea lui regionalistă,
încheiere la seria de articole „Ardealul şi problemele culturale".
(II. L. XLIII, p. 443—445)-
— BAILĂ, ION, Programul politic al activiştilor. Despre greutăţile
apariţiei ziarului Tribuna Poporului din Arad. Programul şi colaboratorii
ziarului. (U. L. XLIII, p. 92—94).
— BAILĂ, ION, Ziarul ,,Românul". împrejurările în care s'a întemeiat
ziarul Românul dela Arad. El a reuşit să-şi câştge un mare prestigiu
datorită energiei şi priceperii lui V. Goldiş. Opina ipublică din Regat
a recunoscut în el organul oficial al Partidului Naţional. Toţi scriitorii
români mai de seamă au colaborat la el. Caragiale a organizat foiletonul
literar. Limba ziarului era mult mai românească. (U. L. XLIII, p. 397—98).
— Olahul, Nicolae, Elegia lui. — La mormântul lui Erasm de Roterdam.
Trad. în versuri. (Tr. LIX, p. 534—536). — BEZDECHI, ŞT.
— BEZDECHI, ŞT., Nicolae Valahul şi Erasmus de Roterdam. Se analizează
corespondenţa dintre cei doi învăţaţi, arătându-se prietenia strânsă
care-i lega. (S. d. M. V. p. 144—147).
— BEZDECHI, ŞT. Nicolae Olahul şi cultura elenă. Autorul combate
părerea, curentă la biografii unguri, că Nic. Olahus n'ar fi fost un bun
cunoscător al limbei eline. (S. d. M., V. 176—178).
— BEZDECHI, ŞT., Încercările poetice ale lui Nicolaus Olahus. Autorul
combate pe Kolbauy care în Vj Magyar Sion, XVI, p. 256—7, susţinecă
Nicolaus Olahus n'ar fi fost un poet de talent. Reproduce şi traduce in