Buletinul "Muzeului limbei române"

(ilO
STUDII LITERARE
— OoMOVEI, ARTDB, Teodor Teodorini. Documente despre el şi familia
lui. Genealogia şi vieaţa actorului T. T., întemeietorul teatrului din Craiova.
Numeroase acte inedite, privitoare la istoria teatrului în cele două
principate. Despre actriţa Raluca Stavrescu, a doua soţie a lui Teodorini,
apoi despre Costache Teodorini, fratele lui Teodor, actor celebru şi el.
l,a sfârşit o schiţă genealogică a familiei. (A. O., VII, p. 185—215, 400—412,
VIII*, p. 45—61, 215—263.
— GRIGORAŞ, EM. G., Poezia românească in secolul XVII şi XVIII.
Multe din cărţile populare traduse în rom. în sec. XVII şi XVIII nu
sânt traduceri în proză, cum se credea pană acum, ci în versuri albe.
Câteva exemple din Varlaam şi Ioasaj, Erotocrit, Risipirea Ierusalimului,
Istoria Troadei, Alecsandria. (Pr. L. II, Nr. 6, p. 17—19).
— GRIGORAŞ, EMIL C, Poezia românească în secolul XVII şi XVIII.
In numeroase din scrierile româneşti din sec. XVII şi XVIII, autorul
descopere versuri libere şi ritmate. Pentru a demonstra aceasta aşează
în versuri câteva din operele presupuse poetice. (C. L. LXI, p. 88—106).
— GUTU, G., O traducere în versuri din Eneida la 1805. Analiză critică
a traducerii în versuri populare, făcută de Vasile Aron şi publicată
de Petre Mihuţiu în Transilvania din 1877. Traducerea n'are nici o valoare
artistică. (Or, IV, p. 81—88).
— Haneş, P. V., Studii de literatură română ed. II, 1927. Autorul
nu s'a întemeiat pe nimic serios când a comparat pe Creangă cu Ion Ghica.
întâiul e un artist al doilea un literat, în opera căruia arta e incidentală
(Pr. L. II, Nr. îg—20, p. 39). — LUSTEATOE.
— Iacov, Episcopul Huşilor, Un dascăl ardelean la Bârlad : Ion Popescu.
Dare de seamă analitică. (Lm. IX, p. 57—59). — OPKIŞAN, I. CB.
— IBRÂILEANU, G., Modă şi originalitate. Literatura română în faza
ei de copilărie — adecă dela 1800 până la Eminescu— a fost o imitaţie
a lit. franceze. De atunci încoace originalitatea e tot mai accentuată : lit.
rom. a intrat în faza bărbăţiei. O dovadă a acestei originalităţi e faptul
că nici unul din marii noştri scriitori nu se pot însuma în vreo şcoală
literară streină contimporană lui. (V. R., XX*, voi. LXXHI, p. 115—119)-
— lOEDĂNESCU, T., Manifestări ale clasicismului în diferite ţări ale
Europei. (Or. IV, p. 257—268).
— IORGA, N., Unitatea naţională în literatura românească. (Rezumatul
conferinţei ţinute la congresul din Timişoara al Ligei Culturale). Ideea
unităţii naţionale în lit. veche religioasă, în istoriografia apoi în poezia
românească. (Lm. VIII, p. 1—6).
— IOEGA N., Trâmbiţa Unirii şi serbătoarea naţională, Scene politice
în versuri, (Bucureşti, 1860) de C. Aricescu. O lucrare trecută neobservată.
,,Se discută Unirea cu argumente de ziar într'un stil popular, bun". (R.
I. XIII, p. 327).
— Iorga, N., Istoria literaturii româneşti, voi. I. Literatura populară.
Literatura slavonă. Vechea literatură religioasă. întâii Cronicari (10S8).
Ediţia a Il-a revăzută şi larg întregită. Bucureşti, P. Suru, 1925, p. 400 in 8".
Dare de seamă analitică. (St. R. I, 1927, p. [55—156).
IOEGA, N., O carte necunoscută. E vorba de Istorii ale vieţilor celor
mai vestiţi Romani, şi Romane scrisă de preotul unit Ioan Munteanu din
Siria, necunoscută până acum, tipărită la Oradia Mare, în 185S. în „Prevorbirea"
scrisă în 1839, autorul se arată un latinisant înfocat, Prefaţa
nouă are amănunte privitoare la istoria Românilor din Bihor. (R. E XIII,
P -5.V-256).
— IOEGA, N., Ns'oţ 'Epuitoxo'.TOc al lui Dionisie Fotino, voi. II. (Viena
1818, la Hirschfeld) Se dă o lungă listă a prenumeranriţilor din Principate,
înşirarea lor. (R. I. XIII, p. 427—428).
— IORGA. N., l.ivres populaires dans le. Sud-Est de VEurope et surtout