Buletinul "Muzeului limbei române"

416 AL, PBOCOPOVICI
dental, cum am arătat în altă parte, sau precum qu este
litera reprezentativă a unui fonem labio-velar. Figurile articulatorice
cu două baze de articulaţie sânt mai puţin
obişnuite, sânt complicate şi dificile. Reacţiunea împotriva
dificultăţii articulării lor are ca efect disocierea celor două
baze articulatorice, trecând componentele corespunzătoare
din ordine de simultaneitate în ordine de succesiune sau
suprimând una dintre ele.
Asupra ideii acesteia am insistat de repeţite ori : scamnum
>scamn, (prin întârzierea cluziunei dentale) *scamd>scand,
(prin anticiparea cluziunei labiale, devenită deschisă din
închisă pe urma asimilării faţă de vocala precedentă) scaun ;
domn> (prin suprimarea componentei dentale) dom (cf.
despre toate cazurile acestea ,,Rev. Fii." II, pag. 185—186) ;
aqua> (prin suprimarea componentei velare ) apă, iar qualem
> (prin suprimare componentei labiale) care ; gyrus >
(prin trecere în ordine de succesiune a articulaţiei palatale
şi a celei velare) >giur>jur (cf. despre acestea, apoi despre
lat. pixidem şi buxidem pentru pyxidem şi despre explicarea
pe care am dat-o formelor cu âi de felul lui câine
ib., nota de pe pag. 5—6 şi indicaţiile bibliografice făcute
acolo).
Dacă pornim de la hipoteza aceasta că pk' reprezintă o
singură figură articulatorică, cu dublă bază de articulaţie,
de felul lui qu, mn etc, problema palatalizării labialelor
devine în tot angrenajul ei fonetic, geografic şi istoric mult
mai simplă, deschizându-ne şi posibilitatea unor ample şi
foarte importante lămuriri privitoare la raporturile dintre
diferitele dialecte româneşti. Nu pot să încerc ca să le dau
în cadrele acestei recensii şi cred că pe căi sigure în precizarea
amănuntelor ne vom găsi numai după ce vom avea
Atlasul nostru linguistic. Voiu indica doară în mod sumar
faptele de la cari cred că trebue să plece viitoarele cercetări,
iar observările mele vor avea pare-mi-se, şi ele darul
de a arăta că palatalizarea nu poate fi atât de recentă, precum
afirmă Al. Rosetti.
întocmai precum din qu a fost suprimată când compo-