Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 551
P. a avut o concepţie şi o disciplină ştiinţifică. Visa alcătuirea unei mitologii
şi cosmogonii româneşti. (Rm. XXII, p. 251—256).
— De pe Secaş. Strigături şi cântece din popor date la tipar de Alex.
Lupeanu-Melin, găsite în biblioteca din Blaj, formând 8 caiete de poezii
populare, adunate în 1838 de un anume Nicolae Pauletti, din ţinutul ce
se întinde pe valea Secaşului. (Tr. LIX*, p. 379).
— D. I., Elena D. O. Sevastos. Un portret al folcloristei şi scriitoarei
(R. S„ I, p. 153—154)-
— DEAGANU, N., Cuvinte şi obiceiuri. 1. Obiceiul „bricelatului" (cit.
Viciu, Marian, Pop-Reteganu, Coşbuc) vine dela Saşii din Ardeal. Bricela
(cu variante formale) < germ. Britsche (cu variante formale). 2. rom. şod
< evr. schoteh > ung sod: (R. F., I, p. 105—117).
— Dragomir, N., Din trecutul vierilor Mărgineni din Sălişte şi comunele
din jur, în : Lucrările Inst. de geografie al Universităţii din Cluj, II (1926),
pag. 195—252. Contribuţiuni privitoare la etnografie, lexic şi fonetism.
(G. S. III, p. 281—282). — PAPAHAGI, TACHE.
— DUMITEESCU-BISTEIŢA, N. IosiF, Descântece. De izdat. De obrintit.
(C. S., V, p. 85—86).
— DUMITEESCU, N. I., AXENTE, I., Datini şi credinţe. în legătură cu unele
credinţe, se dau cuvinte dialectale. (C. S., V, p. 7—9).
— DUMITEESCU, N. IOSIF, Iarba fiarelor. Credinţa despre iarba fiarelor,
cu putere magică, auzită dela un locuitor din Băditeşti-Mehedinti.
(C. S., V, p. 105).
— FEIEDWAGNEE, MATTHIAS, Rumănische Volkslieder aus Bessarabien.
14 cântece populare din Basarabia. Deosebiri fonetice faţă de formele
semnalate de Weigand. (R. F., I, p. 50—67).
— GEEMAN, T., Descântece. De bubă. Se dă formula descântecului,
auzit de la un locuitor din Harasteş, jud. Cluj. (C. S., V, p. 28—29).
— GEEMAN, T., Recitări de copii. La ploaie. Versuri recitate de copii,
în ploaie. (C. S., V, p. 4—7).
— .GEEMAN, T., Fermecătură de dragoste. într'o întâmplare care se
povesteşte de un locuitor din Tulgheş, se arată cum se face şi ce rezultate
dă farmecul de dragoste. (C. S., V, p. 32).
— GEEMAN, T., Credinţe şi obiceiuri. în legătură cu unele credinţe,
se dau cuvinte dialectale. (C. S., V, p. 32—34).
— GEEMAN, T., Tineretul la sate. „La băgat în lădoiu". Se descrie
jocul tineretului de la sate în zilele de Crăciun. (C. S., V, p. 60—65).
— GEEMAN, T., Tineretul la sate. ,,La băgat în lădoiu" „Obiceiul
„La băgat în lădoiu" e cam la fel practicat ca şi în Ormenişul de câmpie
(cf. C. S. V, 60—65). Are însă anumite particularităţi, pentru cari cred că
e bine să-1 redau în întregime. (Erecea Mare, jud. Mureş)". (C. S., V,
p. 81—85).
— GEEMAN, T., O seamă de cuvinte. (C. S„ V, p. 120).
— GOEOVEI, AETDE, O colecţie de cântece. Colecţia psaltului Gh. Ionescu,
dela biserica Adormirea Maicii Domnului din Fălticeni, dăruită autorului
în 1885, cuprinde numeroase hore, strigături, cântece populare, colinde,
de pe la jumătatea secolului XIX. Se reproduce o parte din ele. (Şz. XXXV,
p. 65—85).
— Gorovei, Artur, Descântece româneşti. Dare de seamă analitică. (C.
S., V, p. 19—21). — G[EEMAN], T.
— Gorovei, Artur, Descântece româneşti. Partea I (Introducere). Dare
de seamă analitică elogioasă. (A. O., VII,* p. 553—554).— COSTIN, LUCEAN.
— IOEGA, N., „Bulgarii" din Ardeal. Făcând o dare de seamă critică
asupra studiului lui I. Muşlea : Şcheii din Cergău şi folclorul lor (apărut
în DR. V), autorul ajunge la concluzia că Scheiisânt un „strat de străveche
existenţă de Slavi pe pământul românesc." (R. I. XIV, * p. 345—.48).