Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 613
Coşbuc,
George
(Vezi şî Necroloage, Comemorări, Omagii).
— Danie, ,,Purgatoriul", trad. de G. Coşbuc cu un comentariu de iiamiro
Ortiz. Apariţia cărţii e cel mai mare eveniment al anului. Notiţă.
(Gn. VII, p. 365)'. — BUCUTA, EM.
— Drăganu, N., George Coşbuc la liceul din Năsăud şi raporturile lui
cu grănicerii. (R. I. XIII, p. 165—167). — IORGA, N.
— Drăganu, N., Gheorghe Coşbuc la liceul din Năsăud şi raporturile
lui cu grănicerii. (Tr. LIX*, 160—162).
— Drăganu, N., Coşbuc, poetul liceului grăniceresc din Năsăud. Cartea
trebue semnalată pentru precizările ei istorice. Notiţă elogioasă. (Gn. VII,
P- 79)-
— FOTI, ION, George Coşbuc. Portret. (Pr. L., II, Nr. 14, p. 10—13).
— LĂZÂREANU, BAUBU, A zecea aniversare a lui Coşbuc. Autorul reproduce
cu acest prilej două poezii, mai puţin cunoscute, de-ale lui C
Una publicată în Lumea ilustrată din 1891 (nu se dă titlul), iar alta —
o versiune primitivă a Nopţii de vară — din Minerva, ziar din Bistriţa,
(Nr. 14 din 15/27 Iulie, 1892). în Minerva se mai găsesc două traduceri
şi două poezii originale de C. (A. L. A. IX*, Nr. 388, p. 5).
— MURNU, GEORGE, George Coşbuc. Admirabilă caracterizare a omului
şi a poetului. între om şi operă există o strânsă corelaţie. Caracterul
fundamental al amândurora e clasicitatea. Coşbuc e epic, narativ, plastic
calităţi cari nu se potrivesc cu simbolismul, atot stăpânitor astăzi. Poezia
lui face parte din patrimoniul comun al nostru. Massele totdeauna vor
simpatiza-o. Ne trebue o ediţie naţională a lui C. (C. T. C, IX*, p. 88—89)
— ORTIZ, RAMIRO, Coşbuc la Tismana. La Tismana, în vara anului
1915, autorul a cunoscut pe Coşbuc. Prietenia lor s'a legat în jurul lui
Dante. C. povesteşte cum a fost cucerit de autorul Divinei Comedii. (U.
L. XLIV*, p. 318—319).
— VALERIAN, I., De vorbă cu C. Ardeleanu. Cafeneaua literară de pe vremuri.
Chendi şi Viaţa Literară, Semănătorul. Despre George Coşbuc. Pasiunea
acestuia pentru lit. sanscrită. C. Ardeleanu şi sufletul slav. Simpatiile
lui pentru Balzac şi Dostoiewski. Despre proza noastră contimporană.
(V. L. II, Nr. 39, p. 1—2).
Costin, Miron şi Nicolae
—^MINEA, I., Influenţa costiniană în opera banului Minai Cantacuzino.
în scrierea sa Istoria politică şi geografică a Ţării Româneşti, banul
M. C. are unele date pe care după toată probabilitatea le-a luat din Istorioara
de Dachia a lui Nicolae Costin, sau din Cronica ţării Moldovei
şi Munteniei a lui Miron Costin. (C. I., II—III, Nr. 1, p. 261—262).
— Panaitescu, P. P. Ştiri noui despre Miron Costin si familia lui.
(F.Fr. II, p.185—186). — ÂL. P.
— PANAITESCU. P. P., Sfârşitul lui Constantin Şerban Cântul. Se resping
dovezile aduse de C. Bejenaru asupra datei morţii lui Const. Serbau
Cârnul, într'un studiu din Arhiva, Ian. 1927. Această dată este importantă,
deoarece ea este un sprijin pentru datarea cronicii polone în proză
a lui Miron Costin. (R. I., XIII, p. 55—61).
— ŞERBU-LAVRONSHI, CORNELIA, Ideile politice din Letopiseţul lui Miron
Costin. în perioada redactării Letopiseţului Ţării Moldovei (1675- 1077)
M. C. era pentfu o politică prudentă, optimistă atât faţă de Turci, cât
şi faţă de Poloni. Prudenţă cerea şî în politica internă. Domnul să nu fie