Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 77
caşului. In Luşnia se găseşte şi o şcoală de agricultură,
înzestrată cu toate mijloacele de trebuinţă pentru pregătirea
elevilor agronomi.
La restaurantul în care am descins, singurul ceva mai
mare în faţa căruia se opresc toate maşinile, proprietarul
este un tânăr robust, care, după înfăţişare, părea a fi
Aromân. Am intrat cU el în vorbă şi am aflat că este din
părţile Beratului. Imediat după aceasta, m'am aşezat la
39. Muzachia : Drumul Luşnia-Berat.
o masă unde se aflau câţiva Fărşeroţi din comunele de
pe câmpia Muzachiei: L ib o f ş a, V â r t o p i şi C ut aii.
Am intrat cu ei de vorbă, ca să-mi însemnez unele particularităţi
de limbă, şi să-i întreb despre mişcările lor cu
turmele. Toţi, afară de Cuşu Giogia, erau păstori. Ei veniseră
în târg cu lână, unt şi brânză, ca să le desfacă în
Luşnia. Unul din ei, Ducu Jana, care cunoştea bine preparatul
caşcavalului, mi-a dat lămuriri asupra felului cum
fabrică Fărşeroţii caşcavalul. La fel ca şi Românii din
Pind aşezaţi în ţinutul Veriei, ei vând laptele la negustorii
din Albania^ şi Grecia pentru tot intervalul de la începutul
primăverii până în toamnă. In timpul verii neguţătorii angajează
Fărşeroţi cu fabricarea caşcavalului. Aceştia îl pre-