Buletinul "Muzeului limbei române"

SCRIITORII
ROMANI
Eliadp,
Pompiliu
— BAICULESCU, GEOKGE, Un uitat : Pompiliu Eliade. Caracterizare
elogioasă a personalităţii lui. (C. T. C, IX*, p. 126—127).
— GORUN, ION, Amintiri literare. Amintiri despre Nicolae Quintescu
şi Pompiliu Eliad, cari i-au apreciat traducerea lui Faust. (T. N. VIII,
p. * 4-8 7).
Eminescu,
Mihail
— Aetivitaiea celor dintâiu 7 ani ai şcoalei normale de învăţători
,,M: Eminescu" din Botoşani (1919—1926), expunere făcută de Tiberiu
Crudu, Botoşani (f. a.). Se găsesc studii asupra lui G. Lazăr şi M. Eminescu.
Notiţă (R. I. XIII, p. 185). — IORGA, N.
— ADERCA, F., Eminescu şi psihanaliza. Autorul combate pe D-rul
Vlad, care într'un pasaj din scrierea lui In domeniul inconştientului, aplicând
metoda psihanalitică lui E., găseşte în poezia lui „artă regresivă".
(A. L. A. IX*, Nr. 401, p. 3).
— BALMUŞ, CONSTANTIN I., Câteva note despre Propertius şi Eminescu.
Se găsesc reminiscenţe din Propertius în Călin, Mai am un sigur dor şi
Venere şi Madonă. (V. R. XX*, voi. LXXIV, p. 217—221).
— BEZDECHI, ST., Eminescu şi clasicismul. în articolele lui din Timpul,
E. era pentru bifurcarea învăţământului secundar în clasic şi real. El
punea multă greutate pe rolul educativ al clasicismului. (Pr. L. II, Nr.
22, p. 8).
— Bogdan-Duică, G., Despre Luceafărul lui Mihail Eminescu, (S. d.
M. p. IV, 585). — BAICULESCU, G.
— BOITOS, OLIMPIU, Glas nou despre Eminescu. E bine venită broşura
tipărită de N. Jugănaru, Lanţul de aur, nuvelă tradusă de Eminescu la
vârsta de 16 ani. Istoricului literar îi poate servi pentru fixarea unor momente
în evoluţia literară a poetului. (S. d. M. IV, p. 312—313).
— BOITOS, OLIMPIU, Slavici despre Eminescu. Slavici mărturiseşte,
într'o scrisoare publicată în Tribuna, V, Nr. 243—289, cât datoreşte
lui Eminescu, care 1-a iniţiat într'ale filosofiei şi literaturii şi 1-a îndemnat
să scrie româneşte, să colaboreze la Convorbiri Literare. Aceasta pe când
se aflau la Viena. Textul scrisorii. (Tr. LIX*, p. 220—224).
— BORNEMISA, SEBASTIAN, Străduinţi aride. Ştirea că Ministerul Cultelor
a dat 700.000 lei pentru popularizarea poeziilor lui Eminescu a trezit
un ecou foarte slab în opinia noastră publică. Ceea ce dovedeşte lipsa
de entusiasm pentru operele culturale. (Cs. XI, p. 1).
— BUCUŢA, EMANOIL, Eminescu spirit distructiv şi de negaţie. D-l C.
Banu în conferinţa „Influenţa războiului din 1877 asupra stării culturale"
afirmă că activitatea critică desvoltată de Maiorescu, Caragiale şi Eminescu
a fost destructivă şi negativă. E- B. combate aceste afirmaţii, arătând
că aceşti trei scriitori au intrat definitiv ca elemente creatoare în
desvoltarea culturii române. Chiar activitatea ziaristică a lui Eminescu
n'a fost numai „critică",, şi „de negaţie". Ea a inspirat sămănătorismul
şi tradiţionalismul. (Gn. VII, p. 188—190).
-- BUCUTA, EMANOIL, Notiţă despre Eminescu. Autorul a întâlnit în
Banatul sârbesc un medic român care a îngrijit pe E- în spitalul de boli
mintale din Viena. Medicul comunică câteva amănunte asupra lui IC
bolnav. .(Gn. VIII, p. 419—420).
— BUSUIOCEANU, AL., Eminescu în italieneşte. Dare de seamă foarte
elogioasă despre traducerea în italieneşte a poeziilor lui Eminescu, făcută
de d-l R. Ortiz. (Florenţa, ed. Sansoni) „Niciodată n'am avut în
altă limbă un Eminescu mai exact şi mai în propria lui atmosferă... Pre-