Buletinul "Muzeului limbei române"

08 TH. CAPIDAN
desfăşurată mai târziu la Bucureşti; Petro Poga, Vas-
Paşa şi alţii.
Prima adunare s'a ţinut la i Iunie 1880. In această adunare
s'a admis mai întâi alfabetul albanez prezentat de Sami-bei
Fraşari. Apoi, în mai multe şedinţe consecutive, s'a stabilit
statutele după care trebuia să se conducă noua societate.
Ea avea ca scop principal răspândirea de cărţi albanezeşti
scrise cu alfabetul latin, conceput de Sami-bei
Fraşari. Acest alfabet primind unele modificări ce i s'au
adus la congresul din Bitolia (1909), este cel de astăzi,
întrebuinţat în toată Albania.
Da început Societatea din Constantinopole a desfăşurat
o activitate foarte intensă. A tipărit abecedare şi manuale
albaneze pentru şcoalele primare. A înfiinţat prima şcoală
primară în Coriţa. A răspândit cărţi în toată Albania. In
fine a reuşit să arate poporului albanez din patrie, care eră
cu desăvârşire ignorant, că i se pot da învăţături şi în limba
lui naţională.
Această activitate n'a prea plăcut Porţii.. In afară de
aceasta, nici Patriarhia, care urmărea pur şi simplu grecizarea
tuturor creştinilor — această Patriarhie care a fost
o pacoste şi pentru noi Românii — nu vedea cu ochi buni
mişcarea Albanezilor, căci ea ducea direct la înlocuirea
scoalelor şi bisericilor greceşti prin cele albaneze, aşâ cum
ş'a şi întâmplat, de fapt, după independenţa Albaniei. De
aceea numai după câteva luni de existenţă, Societatea a
fost nevoită să se mute în străinătate. Ţara cea mai potrivită
în care Albanezii se puteau bucură nu numai de cea
mai mare libertate, ci şi de ajutorul efectiv al autorităţilor
locale eră România, numită pe atunci de către patrioţii
albanezi „Vatan i lirimevet" (Patria libertăţilor). Astfel
în anul 1881 Societatea se mută la Bucureşti, iar mai târziu,
după ce s'au înfiinţat sucursale în Egipt, Bulgaria, America,
etc, ea a ajuns o societate independentă de celelalte,
purtând numele Drita (Dumina), după numele primei reviste
publicată la Constantinopole şi redactată în Coriţa, în 1909,
de un membru tot din familia Fraşari, anume Midat Fraşari,