Buletinul "Muzeului limbei române"

60 TH. CAPIDAN
de suflete. Altă dată erau mai mulţi. Ei se găsesc în continuă
mişcare, astfel încât numărul lor se schimbă uşor numai
în zece-douăzeci de ani. Hahn, vorbind despre Românii
din împrejurimile Cavaiei, dă cel puţin zece sate româneşti!
„In dem Thale von Kawaja finden sich, ausser der stâdtischen
Colonie, wenigstens io walachische Dorfer" x ). Aceste
sate despre care vorbeşte Hahn au fost desigur aşezări
de călive pe lângă comunele locuite de Albanezi, aşâ cum
sânt şi astăzi aşezările Fărşeroţilor din Batai şi Gresa. Pe
la amiazi m'am întors în Cavaia.
Seara pe la ora 7 am plecat din Cavaia, continuând
drumul mai departe. Abia am apucat direcţia spre apus,
şi marea a început să se zărească. După un sfert de oră
ne apropiem de ţărmul Mării Adriatice. Acum o luăm de-alungul
ţărmului, trecând pe lângă oraşul Durazzo, pe care îl
lăsăm la stânga. Seara pe întunecate, intrăm în Tirana,
capitala Albaniei, coborînd la Otel Continental.
5. DE U TIRANA LA DURAZZO
TIRANA - AROMÂNII DIN TIRANA - ASPECTUL ORAŞULUI - INFLUENTA
ITALIANA - RENAŞTEREA ALBANIEI - LIGA DIN PRIZREN - BESA SHQIPI-
TARE - SOCIETATEA ALBANEZĂ DIN CONSTANTINOPOLE -
SOCIETATEA „BASH-
KIMI" - REVOLUŢIA DIN COSOVA (1910) - MBRET WILHELM I PARE - APA­
RIŢIA LUI AHMED MUHTAR ZOGOLLI. ACTUALUL ZOGU I. MBRET I SHQIPITA-
RfiVE -
DURAZZO.
Obosit de un drum atât de lung, seara n'am putut vedea
oraşul decât din balconul camerei de la otel. In faţa mea
aveam „Geamia emadhe", iar în dosul ei, mai spre stânga,
se ridică coama unui munte, la poalele căruia se află aşezată
Tirana.
A doua zi dimineaţa m'am sculat să vizitez oraşul. Cum
am ieşit pe poarta otelului, am dat de un grup de băieţi
şi fete care vorbeau româneşte. De la ei am aflat mahalalele
în care locuesc Românii, precum şi unele magazine mai
mari din centrul oraşului. De altfel, chiar în seara sosirii
mele la Tirana, proprietarul otelului mă asigurase că