25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

446 ŞT. PASCA<br />

Dar, numirea slavă au luat-o Românii, care apoi la rândul<br />

lor au dat-o şi Ungurilor, resp. Săcuilor.<br />

O. recunoaşte des că populaţia românească a fost rară în<br />

regiunile săcueşti atunci când Săcuii au venit în Transilvania,<br />

şi are desigur dreptate. Ocupaţia preponderentă cu<br />

păstoritul favoriza creiarea unei situaţii din ce în ce mai<br />

păgubitoare pentru puterea etnică a elementului românesc.<br />

Acesta, cu timpul a fost înecat în masa săcuiască, lăsând<br />

acolo totuşi urme adânci în antroponomastică. Acest lucru<br />

îl dovedesc şi listele date de O., constituind un material<br />

preţios, deşi, din nenorocire, destul de redus. D-sa şi de<br />

data aceasta redă numai numele care i se păreau româneşti<br />

şi numai din câteva comune.<br />

Remarcăm în listele antroponomastice date de O. formele<br />

curioase de nume româneşti articulate care în gură ungurească<br />

au formă diversă. Aşa sânt : Bdrbuj, Szânduj, Raduj,<br />

Dancsuj, (p. 109), Bumbuj, Pikuj, Duduj, Szavuj, Lupuj,<br />

Niczuj, Neaguj, Szerbuj, Zsunkuj, Vojkuj (p. 110), Sztancsuj,<br />

Kukwj, Viszuj, Irkuj, Urszuj (p. III), Guczuj, Posztuj (p. 112)<br />

despre care autorul (p. 113—114) spune că sânt archaice,<br />

din forme articulate în -ul, cu -/ final „potrivit legilor<br />

fonetice ale limbii ungureşti, muiat în ly... iar mai târziu<br />

prin eliminarea (sic !) lui l, Raduj". Explicaţia aceasta (Drăganu<br />

„Dacoromania", IV, p. 148, notă şi Puşcariu, Studii<br />

istroromâne II) e de sigur justă, dată fiind prezenţa alături<br />

de aceste şi a unor forme ca Szavulj, Radulj (p. 109), Gurguly,<br />

Zzunkuly, Sztancsuly (p. 110), Viszuly, Urszuly (p. III),<br />

Ruszuly, Posztuly (p. 112), care prezintă un stadiu mai<br />

vechiu al evoluţiei. In tot cazul existenţa alături a celor<br />

două forme este interesantă.<br />

E semnificativă apoi şi repeţirea aceloraşi nume pentru<br />

regiunea săcuească şi preţioasă fiindcă ne dă o imagine<br />

a trecutului elementului românesc de acolo. Nume ca Raduj,<br />

Raduly, le întâlnim des în întreagă regiunea Săcuilor (în<br />

listele lui O. de 22 ori), des întrebuinţat e şiZsunku (Zsunkuj,<br />

Zsunkuly), Vojku, Sztancsu, Urszu, etc. Frecvenţa acestor<br />

nume de familie, pe o arie care cuprinde întreagă regiunea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!