Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 177
ă : ă
Este o pronunţare a lui ă care se apropie de e.
căgts „cărţi" 2/XVIII; — vagă „vreun" 3/XVIII; —măcâ
„mănâncă" ii/XVIII; — adâgăm „făcurăm" 2 XXIII; —
•inigă „a intrat" 11/XXI;—agcugâ „se făcu frig" (Colonia,
~Mnz.)—s-tugă „se întoarse" (ib.) ;—s'aspăgă „se sperie" ib ;-—•
mugăgî (mulărî) : dutsem pâgmătiya pi mugâgi : ducem
marfa pe catâri (Ciameria) ; -ncăgica pi mugâgi : încălecau
pe catâri (Fracula, Muz.) ; — văts (văţi) : avem şi văts :
avem şi vaci (Carbunara, Muz.) ;— măcă (măcâ) : nă si măcâ :
ne e foame (Libofşa, Muz.) ;—• mă-sal (mă-sai) : si-l bânedză
a mă-sai : să-i trăiască mă-sai (Imiştea, Muz.) etc.
în forma de-n „dă-mi" avem ă > e : de-n, văsil'e mară,
tsi vrei să de-n calea=ăs.-m\, mărite împărate, ce vrei şi
dă-mi drumul 20 XIX.
în poziţie neaccentuată :
alăgam „alergam" 3/XXII; am alăgatâ „am alergat"
4/XXII; — agărse „şi-a uitat" 27 XVIII; — făqmats „necazuri"
28/XVIII;—docăg „ghinde" 11 XVIII; — cămeşă
(cămeasă) : cămeşă di yin : cămaşă de in (Fracula, Muz.) ;—
căn (căndu) căn va z-yinits ? : când o să veniţi ? (Imiştea,
Muz.) ; — căt (căt) : di căt Miro ieşti ayga ? : de câtă vreme
eşti aici? (ib) ;—s-hăgnesc „se hrănesc" (Fracula, Muz) ; —
agâcgri (frig) : agăcggi făgă magazine : mare frig (Carbunara,
Muz.); — mâtgitse (matriţe) : oy mâtgitse : oi fătătoare (ib.);—
pin : (pană) ; păn câtgăs egâ : pană spre seară (ib) ;—măhănd
(măhănă) : il' caftă măhănâ : îi caută pricină (ib) ;— călivi
(călive) : vega şidem tu călivi : vara trăim în colibe la munte
(Biglişti) ; — agăgsii (agârsiî) : n-agăgsii căfigu n dzeană •
nii-ani uitat cârligul în deal 3 VII etc.
Vezi p. 121.
ă: u (o)
Obscrvaţiime : Pronunţarea lui ti du;,â un element palatal în poziţie
accentuată şi r.eaccentuatâ şovăie nu numai de la o comună la alta
dar şi lu indivizii din aceeaşi comună : mi-vc/îc-' imi-ncâcăi ,.md certă''
J>acoroinaiua V!