Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 579
— BUZDUGAN, I., Cuvântul Basarabiei [la jubileul de 60 ani al „Convi
i'birilor Literare"]. Urări de prosperitate. (C. L. LIX, p. 59).
— CANTACUZINO. ALEXANDRINA G., Salutul ,,Uniunii Intelectuale" [la
jubileul de 4 ani al ,,Convorbirilor Literare"]. „Unirea intelectuală şi sufletească
a tuturor Românilor în vederea alcătuirii unei conştiinţe omogene",
aceasta a iost lozinca „Convorbirilor Literare". — (C. L. LIX, p. 58—59).
— CECROPIDE, B., Salutul Sindicatului Ziariştilor [adus Convorbirilor
cu prilejul jubileului de 60 ani]. Ziariştii se mândresc de a fi avut printre
colaboratorii revistei pe doi fruntaşi ai ziaristicei româneşti : Mihail Eminescu
şi George Panu. (C. L. LIX, p. 37—38).
— Cucu, D. I., Trei aniversări. Se împlinesc : 90 de ani dela întemeierea
Gazetei Transilvaniei, 75 dela întemeierea Telegrafului Român
şi 00 dela apariţia întâiului număr al Convorbirilor Literare. Caracterizarea
activităţii celor trei publicaţii. (Cs. XI, p. 25—26).
— FlMTTT. IOAN C, Istoria naţională în revista „Convorbiri Litefare"
Junimiştii n'au prea simpatizat, la început, cu studiile de istorie naţională.
Cu timpul însă, odată cu pătrunderea în cercul lor a unor istorici,
s'a desvoltat şi la ei interesul de istoria naţională şi Convorbiri Literare
a publicat multe astfel de studii. Spiritul în care au fost scrise e respectul
adevărului. Analiza, în parte critică, a studiilor publicate în C. L- de Gh.
Panu, Xenopol, T. Rosetti, Eminescu, Gh. Popovici, Al. Papadopol-Calirnach,
Al. Philippide, D. Onciul, Ioan Bogdan. Doi memorialişti : T. Văcărescu
şi T. Maiorescu. Filosofia istoriei la C. L. (C. L. LIX, p. 77—91).
— FLORIAN, MIRCEA, Filosofia Junimei. „Convorbiri Literare" n'au
avut o filosofie originală, au însă meritul de a fi creiat filosofiei un drept la
existenţă în cultura noastră. Curentul dominant la C. L. a fost criticismul
iantian, aşa cum apărea el din noua interpretare a lui Schopenhauer.
Afară de aceasta junimiştii au mai simpatizat cu pozitivismul francez
şi cu evoluţionismul englez. Se înşiră numele celor cari au dat articole
filosofice pentru C. L. (C. L. LIX, p. 99—105).
— GANE, N., Cuvântarea dela banchetul „Convorbirilor Literare",
în ziua de 19 Ianuarie 1908, Bucureşti. Duioasă evocare a „Junimei".
Despre „Caracuda", „cei nouă", şi „nebunii" „Junimei". (C. L. LIX,
p. 121—122).
— GOLDIŞ, V., [Scrisoare „Convorbirilor Literare" cu prilejul jubileului
de 60 ani al revistei]. C. L. să ajute şi la creiarea lumii noui, care se
înfăptuieşte acum, aşa cum a colaborat la ridicarea spre cultură a lumii
vechi. (C. L. LIX, p. 49).
— LUCASCEVK'I, G., „Convorbirile Literare" şi Agricultura. Despre
P. P. Carp şi X. Filipescu. Programul politic al celui dintâi a fost întărirea
ţăranului şi meseriaşului. Carp aduce legea pentru vânzarea bunurilor
Statului şi a indivizibilităţii loturilor. în fruntea ministerului de Agricultură
luptă pentru sporirea producţiei şi perfecţionarea technicei agricole.
N. Filipescu a colaborat la Convorbiri cu un documentat articol asupra
Agriculturii în Rusia şi România. Moşia sa din Brăila eră un adevărat laborator
teclmic. A adus importante legiuiri agricole. Articole serioase privitoare
la problema agrară a publicat C. Garoflid, înfăptuitorul exproprierii.
(C. L. LIX, p. 62—68).
— [LuPAS, I.], Salutul Ardealului. Salutul presei ardelene adus
Convorbirilor Literare cu prilejul jubileului de 60 ani. Revista a avut o
binecuvântată influenţă asupra Ardealului. (C. I,. LIX, p. 43).
— MARLA, [REGINA ROMÂNIEI]. Mesagiul M. S. —- directorului „Convorbirilor
Literare". ,,Convorbirile Literare ocupă un loc unic în felul lor,
în această ţară de "aşa nenumărate şi binefăcătoare sforţări". îşi aminteşte,
cu plăcere de legăturile pe cari Regina Elisabeta le avea cu revista. Ea
v.i urma pe marea ei înaintaşă. (C. L. LIX, p. 11).
, -*