Buletinul "Muzeului limbei române"

94 TH. CAPIDAN
S. DE LA FIERI — LA LUŞNIA — ELBASAN
ZAVARI, KADOSTrSA, POIANI - MIŞCĂRILE METANASTAKtCK ALE FÂRŞEROTI-
LOIt - FĂRŞEROŢII CHERVAN'AGII - DRUMURILE CHERVAXACilILOR FĂRŞE­
ROŢI DIX ALBANIA- - NUMELE CATÂRILOR - NUMIRILE PĂRŢILOR CORPULUI
LA CATAR - NUMIRILE OBIECTELOR DE PE CORPUL CATÂRULUI; SAMARUL. -
NUMIRILE PLUGULUI ŞI ALE PĂRŢILOR LUI - RĂZBOIUL DE ŢESUT - MÂNCĂ­
RILE FĂRŞBROŢTLOR
De la Fieri am apucat drumul spre apus şi numai după
o scurtă călătorie ne-am apropiat de Z a v a r i, cătun aşezat
la şes, cu vreo 25 de case locuite de Albanezi musulmani
şi câteva familii fărşeroteşti. înainte de a ajunge în sat,
am întâlnit un grup de fărşeroţi care mergeau spre
Valona. De aici înainte găseşti pe Fărşeroţi la orice pas.
Vara îi poţi vedea umblând pretutindeni; ei sânt într'o
continuă mişcare. Numai în comunele lor nu-i poţi găsi.
Aci rar când întâlneşti câte o bătrână două. Toţi sânt p e-
caţi la munte de unde se coboară la şes, numai când vin
să-şi vândă produsele lor în lapte şi lână, sau când transportă
mărfuri în oraşele mai mari. In Zavari aproape toţi
Fărşeroţii erau plecaţi. Continuând drumul mai departe,
am ajuns la Radostina, un cătun ceva mai măricel
decât Zavari, nsă locuit numai de Albanezi musulmani şi
foarte puţini Români. De la Radostina am ajuns direct
la P o i an i, un sat cu vreo două sute de locuitori, dint e
care mai mult ca jumătate sânt Albanezi creştini, restul
Fărşeroţi.
Poiani este aşezat pe locul în care se află odată vechea
A fi o II o n i a. O misiune arheologică franceză condusă de
Deon Ray face săpături încă din 1924. Din cercetările fă
cute până acum, rezultă ca vechiul oraş eră aşezat pe o colină
de la picioarele muntelui, având faţa spre mare. Urme
din zidurile care înconjurau cetatea se văd şi acum. Din
lungimea zidurilor, care ajung până la patru km., s-e pare
că Apollonia avea o întindere destul de mare. Până acum
s'au outut descoperi două locuinţe. Ele sânt clădite după
sistemul roman cu ferestrele care dau în curte.