Buletinul "Muzeului limbei române"

PE MARGINEA CĂRŢILOR III 499
desen desvoltat, cu toate amănuntele. A susţine că e x-
presia-schiţă s'a născut totdeauna, prin scutare,
din expresia — desen, este tot atât de greşit ca a
ne închipui că pictorul face schiţele sale ştergând cu
guma umbriturile dintr'un desen.
Avem bunăoară în româneşte posibilitatea de a exprima
o comparaţie prin expresii-schiţă : îngheţat os, singur cuc
beat mort sau prin expresii-desen : îngheţat ca osul, singur
cum e cucul, beat de fiar'că e mort. Explicarea lui Weigand
pentru cel dintâiu fel de construcţii : „la comparaţii, cade
adesea, precum se ştie, particola comparativă", este după
expresia lui E. Spitzer (Asyndetische Vergleiche im Italienischen
und Rumănischen, în Stilstudien I, 13), prea
„vieux jeu" 1 ).
Tot Weigand a explicat undeva cunoscutele versuri începătoare
ale doinelor româneşti de tipul lui foaie verde,
lămâiţă ca născute prin haplologie din foaie verde de lămâiţă.
Dacă în cazul lui singur [ca un] cuc explicarea este
a lui Weigand autor de gramatici elementare, deprins cu
regulele formulate practic pentru mai uşoara învăţare a
unei limbi, în cazul lui foaie verde [de] lămâiţă explicarea
o dădea Weigand deprins să privească fenomenele linguistice
cu ochi de istoric şi ştiind din nenumărate cazuri că
evoluţia uzează limba şi produce de obiceiu forme mai
scurte. De fapt foaie verde de lămâiţă e altă construcţie,
născută din alt fel de a gândi, decât foaie verde de lămâiţă;
cele două moduri de exprimare sânt binevenite pentru
poetul popular, care poate satisface cerinţe ritmice, întrebuinţând
când una, când alta.
') Tot astfel explicarea lui Hauschild (ap. Spitzer, ibid. 8) pentru
expresii analoage germene (kinderleicht, mutternackt) : „deoarece esenţa
compoziţiei e scurtimea, se omit adesea particole.., mai ales prepoziţii".
Mi se pare însă că Spitzer însuşi consideră aceste „comparaţii asindetice"
în italieneşte şi româneşte ca pe nişte expresii eliptice, în care o parte
a gândului — complet în mintea vorbitorului — a rămas neexprimată,
căci pe sătul cince (cince de sătul) îl traduce prin „satt - na w i e soli
ich sagen? - eine Wanze".
32*