Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 543
— VALERIAN, I., De vorbă cu Dem. Teodorescu. Nu trebue să apreciem
o operă literară după limba ei. Shakespeare, Dostoiewschi, Goethe,
sânt mari prin creaţiile lor omeneşti, nu prin limbă. De aceea, scriitorii români
nu trebue să se supună orbeşte clişeelor de până acum ale limbei literare,
în majoritate semănătoriste, ci să fie mai liberi în expresie. După
alipirea noilor provincii, limba română nu se poate limita la vocabularul
bucureştean. Autobiografie. (V. L. II, Nr. 58, p. 1—2 şi Nr. 59, p. 1—2).
— VALERIAN, I., De vorbă cu d-l Ion Bianu. La sfârşit câteva cuvinte
despre limba literară care nu poate avea decât două temeiuri : „limba vie
a poporului şi limba culturii superioare". (V. L., III*, Nr. 68—70, p. 1—2).
— Weigand, Dr., Gustav, Balkan Archiv. (Fortsetzung des Jahresberichtes
fur rumănische Sprache). Herausgegeben von Prof. Dr. Gustav
Weigand. 1. Band. L,eipzig 1925 (Ambrosius Barth). Kbl. L, p. 177—179)-
SCHEINER, WALTHER.
— Weigand, Dr., Gustav, Balkanarchiv III, IV u. 316. 8° Leipzig
1927. „Albanische Einwanderungen in Siebenbiirgen", (S. 208—226).
Weigand întrebuinţează ideea unei imigrări albaneze în Ardeal ca probă
pentru discontinuitatea noastră în Dacia. (Kbl. LI, p. 102— 104).—
PANCBATZ, ARNOLD.
— Weigand, G., Balkanarchiv. Fortsetzung des Jahresberichtes des
Instiluts fiir rumănische Sprache, herausgegeben von Prof. Dr. G. Weigand.
Leipzig, J. A. Barth. 1925. I, Bd. V, 265 S. 8°. (Lb. Ph. XLVIII, p. 131
—132). MEYER-LtJBKE, W.
— WEIGAND, GUSTAV, Zur Erwiderung an Dacoromania IV, p. 1396-
Ca şi în critica sa din B. A. II, făcută DR., Weigand repetă şi aci, pe un
ton de polemică violentă, că filologii dela Muzeul Limbei Române sânt
„latinomani". (B. A. III, p. 312—316).
DERIVA ŢITTNE
— GRAUR, A., Le suffixe roumain -eseu et le suffixe thrace -isk. Sufixul
românesc -eseu nu reprezintă latinul -iscus, ci tracicul -isk, peste care
poate s'a suprapus latinul -iscus. (România LIII, p. 539—552).
— MORARIU, VICTOR, Formarea vorbelor în Psaltirea Scheiană. Compunere,
cu prefixe, forme simple în loc de compuse, forme compuse
în loc de simple, adverbe şi prepoziţiuni compuse, derivaţiuni cu sufixe,
derivate verbale, derivaţiunea improprie. Compunerea urmează textul
slavon, derivaţiunea e mai independentă. (C. Cos. IV—V 2 , p. 263—278).
DESPRE FILOLOGI
— A[DAMESCU], Gll[E0R6HE], Congresul filologilor. Raport despre al
treilea congres al filologilor, Maiu 1927, Cernăuţi. (R. G. I. XV, p.
381-385).
— NANDRIŞ, GR., Al treilea congres al filologilor români. Raport despre
al treilea congres al filologilor români, Cernăuţi, 20, 21, 22 Maiu 1927-
(R. P., I, p. 362—369).
— NANDEIŞ, GR. şi PROCOPOVICI, AL., Predarea limbii române în învăţământul
secundar. Referatul profesorilor Gr. Nandriş şi Al. Procopovici
făcut congresului al treilea al filologilor români, în ziua de 22 Maiu 1927.
(R. G. I. XV, p. 598—608).
— PAPAHAGI, TACHE, Al doilea congres al filologilor români. Raport
despre al doilea congres al filologilor români, Cluj, 23, 24, 25 Aprilie 1926.
(R. F., I, p. 352—362).