Buletinul "Muzeului limbei române"

FARSEKOŢII 181
nu sânt castane (il>). în poziţie neaccentuată : fâmhaqă „tâmbarea": mi
(invălesc cu tâmbaoă : mă învelesc cu tâmbarea (ib.).
fi : i
Se arata numai într'im singur cuvânt foifte
i/IX şi este probabil alb.
prift.
de la [Q?/t (preftu) ,,preot"
e : o
L-am întâlnit numai în forma yopur (Iepure) : iepure
(Uianic). Cuvântul este atestat şi la Dai. : l'ofiur. De altfel
o pentru e apare în dialectul aromân şi în alte cuvinte :
gl'o/n (pl. gl'omuri) ,,ghem" pentru forma obicinuită gl'em
(Vlaho-Clisura) ; gope (pl. gofâ) pentru gepe (turc.) „buzunar"
; ncomir „mă otrăvesc" şi ncpamir, infin. ncimirare,
ncumirare (al.) ; mi ncorniftedzii „mă întunec" (sl.) etc. Cauza
acestei prefaceri trebue căutată în elementul palatal precedent.
ea : e
Pronunţarea e sau e a diftongului ea se aude când
acesta rezultă din e urmat în silaba următoare de â şi e.
1. veqâ (veară) : veqa sidem tu kălivi : vara locuim în
colibe (Biglişti) ;—firiveqa (primăveara) : priveqa ţudzim v
tută veqa sidem tu munţi : primăvara plecăm, şi toată v a t a
stăm în munte (Pleasa) ;—nves/a (nveasta) n-vesta di yu o
ai?: de unde ai nevasta? (ib.) ; — tetă (feată) eşti fetâ
aii soqă : este fata surorei (Imiştea, Muz.) ; teta meao (feata
mea) : fata mea (ib.) ; fetite pqqtă geqdăn : fetele poartă
salbe (ib.) ;—gqeu (greauo) : mv.qi di lângpqi i^qeu : a murit
de boală grea (Duşari) ; — dzedă (dzadă) : apqindim cu
dzedă : aprindem cu dzadă (Cipleaca, Muz.) ;— dzenâ (dzea-
11 â) : ne alinam n dzenă; ne suiam în deal (Carbunara,
Muz.) ; —- leqă (teară) o scqtem teqa : o scoatem smântână
(Fracula, Muz.) ; — nvestă nauâ : mireasă (ib.).
2. dzeclet (dzeadzit) : deget (Dişniţa) ;—sufqilntseli, dzeni
(sufruntseale, dzeane) ; sprincene, gene (ib.) ;—leme ileamue):
adutsim leme dit păduqi : aducem lemne din păduie (Biglişte)
; — cusuqlne veqe (cusurine veare) : verişoare (ib.) ;—