Buletinul "Muzeului limbei române"

FABŞEROŢII 121
Acest fenomen s'a repetat şi în oraşele cu populaţiune
românească din Macedonia. Baza elementului românesc din
aceste centre îşi trage obârşia din muntele Gr am os, care
se întinde până în Albania. Pe partea răsăriteană a acestui
munte există, înainte de Moscopole şi centrele româneşti
din apropierea lui, oraşul Gr am o st e. Astăzi, Gramoste
este un simplu sat locuit mai mult de Albanezi. în vechime
el trebue să fi avut aceeaşi mărime ca şi Moscopole. Tradiţiunea
spune că Gramoste avea 40.000 locuitori v ). Alături
de el mai existau centrele Vărteni, Dinotopi, Fuşea şi Niculiţa,
astăzi aproape mai toate părăsite de elementul românesc.
După cât se ştie, ele au fost distruse de către Albanezii
musulmani, înainte de Moscopole, iar Românii au
plecat răspândindu-se în oraşele din Macedonia. Peste acest
element grămustean, mai târziu, au venit şi s'au aşezat
Românii din Albania propriu zisă, originari din Moscopole,
Şipsc a, Grabova şi Lângă. însă aceştia, cu
toate că trăesc de două veacuri în mijlocul Grămustenilor,
nu i-au putut asimila ca limbă. Grămustenii s'au păstrat
până astăzi ca populaţiune de bază, cu o limbă puţin deosebită
de aceea a Românilor din Albania veniţi peste ei.
în ce priveşte acum particularităţile de graiu ale Românilor
din oraşele Albaniei, vorbesc despre cele vizitate
de mine, in primul rând trebue relevat faptul că ele se
identifică cu aceleaşi particularităţi din limba scriitorilor
noştri din sec. XVIII.
Este destul ca cineva să stea o zi două în Tirana sau
Durazzo ca să audă limba lui Ucuta cu obicinuita labializare
a lui â neaccentuat: puşti cap=peste cap (Tirana) ; — pultare
pentru păltare în fraza : lo-agudi tu pultare=îl lovi pe
spate (Durazzo); — funtănă pentru fântână, cu u din ă nu
din o : z-dusi la funtănă = se duse la fântână (Durazzo) ;
mucată pentru măcată în : când vini, car a era mucată; o-avea
mucată cănl'i=cână veni carnea era mâncată . . . (Tirana) ;
amalumă pentru amalămă în : veri de-amalumă = cercei de
*) Vezi mai pe larg Românii Nomazi, p. 61.