Buletinul "Muzeului limbei române"

BIBLIOGRAFIA
PERIODICELOR
.faţa lui Ortiz e o restabilire a prestigiului lui E. în faţa Italienilor, scăzut
mult de un studiu al lui Tagliavini." (Gn. VII*, p. 77—80).
— CĂLINESCU, G., Eminescu în italieneşte. Despre volumul Mihail Eminescu,
Poezie trad. de Ramiro Ortiz. Pentru a se da armonia internă a
poeziei eminesciene O. a tradus cele mai multe poezii în proză ritmică.
Melodia eminesciană e transmisă reuşit în italieneşte. împreună cu Knrico
Perito, R. O. a făcut şî câteva traduceri în versuri. (V. L. II, Nr. 67, p. 1).
— CĂLINESCU, G., Presa italiană despre Eminescu. Rezumatul articolelor
despre poet scrise de G. T. Cechini în Corriere Padano, din 24 Dec.
1927, de Enricc Perito în Stalo din 12 Ian. (1928) şi de Enzo Loreti în
Gazetta di Venezia, din 9 Martie 1928. (V. L. III*, Nr. 85, p. 3).
— CĂLINESCU, G., Mihail Eminescu (Glosse). E. nu se mai citeşte aşa
de mult pentrucă poezia a coborât astăzi de pe treapta filosofică îri inconştient
şi misticism.—E. a fost un mare poet al amorului; se găsesc
totuşi, în poezia lui erotică, câteva prozaisme, cari supără azi. Simpatizăm
astăzi cu nuanţa mistică din erotica lui E- (S., I, Nr. 2, p. 1—3).
— CAEACOSTEA, D., O interpretare „modernistă" a lui Eminescu.- Articol
polemic (A. L. A. VIII, A T r. 340, p. 4).
— CUZA, A. C, Lui Eminescu. Poezia rostită cu prilejul încoronării
unui bust al poetului, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, la 16 29 Iunie
1919. (C. L. LIX, p. 140).
— DAVIDESCU, N., 16 Iunie : ziua morţii lui Eminescu. E. ne-a introdus
in suflet, pe cale intuitivă, cea mai intimă parte a fiinţei noastre etnice.
Kl a devenit o figură naţională, de o valoare simbolică. (Pr. L. III*, Xr. o,
p. 23—24).
— DEMETHESCU, ROM., Studii eminesciene. Din cele aproximativ
450 articole şi studii asupra lui E. de până acum se poate constata că
cerce tâtorii au întrebuinţat mai mult teoria mediului sau pe cea estetică
decât teoria constituţiei individuale, native. Factorul individual este
prepouderaut în desvoltarea unei personalităţi. Autorul cere înfiinţarea,
unei reviste de Studii eminisciene. (S. d. M., V*, p. 388).
— DRAGOMIRESCU, MIHAIL, D. G. Jbrăileanu şi Eminescu. împotriva
părerei lui G. Ibrăileanu, autorul susţine că Venere şi Madonă, înger
de -pază şi Mortua est fac parte dintre cele mai frumoase poezii ale lui E.
Ele sânt capodopere pentrucă au o armonie desăvârşită între fond şi
formă (Fal., I, Nr. 18, p. 1).
— M. Eminescu şi marele Al. Macedonschi. Se reproduce un pasaj
din C. Bacalbaşa, Bucureştii de altă dată [Buc. 1927, p. 300! în care se
relatează bucuria lui Macedonschi la vestea înebunirii lui Eminescu. (F.
Fr. III*, p. 24—25).
— EMINESrU, M., fragmente din Bogdan Dragoş, dramă istorică (V.
L., III*, Nr. 90, p. 3).
— EMINESCU, MIHAIL, Alexandru Vodă. Fragment dramatic. (V. I,.
III*, Nr. 90, p. 3).
— EMINESCU, MIHAIL, Mureşianu tablou dramatic în versuri. (V.
I,., III, No. 90, p. 3).
— Eminescu, M., Mare verso in feneslra. [La fereastra din spre mare].
Trad. în latineşte. (Ş. III, Nr. 6, p. 20). — STEPHANUS, PRUTENSIS.
— Eminescu M., Camadeva. Trad. iu latineşte. (Ş. III Nr. 0, p. 20J.
— SULICĂ, VALERTU D.
Eminescu, M., Glossa. Trad. în latineşte (Ş. III, Nr. 7—8, p. 53—54).
— ACILIUS, N. S.
— Eminescu, M., Et si [Dacă] Trad. în latineşte. (Ş. III, Nr. 7—8,
p. 54). — VALERIUS, D.
— Eminescu, M., Impares praeter populos [Pe lângă plot>ii fără soţ,
rrad. în lat.] (Ş. IV*, Nr. 9—10, p. 70). — ACILIUS, N.