Buletinul "Muzeului limbei române"

148 TH. CAPIDAN
zis, tot aşa şi Fărşeroţii din Albania nu păstrează nimic
mai vechiu din contactul lor cu Albanezii, care să nu se
găsească la Aromânii din celelalte ţinuturi, în care Albanezii
sau nu există sau sânt de curând veniţi.
Date lingvistice despre un contact străvechiu dintre unii
şi alţii, ceva mai pronunţat decât l-am cunoscut în studiul
raporturilor albano-romane, nu există. Din această constatare
rezultă : sau că Fărşeroţii au venit mai târziu acolo
unde îi găsim azi, în mijlocul Albanezilor; sau că Albanezii
s'au coborît mai târziu în părţile centrale şi meridionale
ale Albaniei.
Pentru aceste două posibilităţi ne vorbesc nu numai
datele lingvistice dar şi dovezile istorice : oricâţi Albanezi
vor fi existat odată în Albania centrală şi meridională,
grosul populaţiunii albaneze de mai târziu s'a coborît din
părţile de miazănoapte. Şi tot aşa, oricâţi Aromâni străvechi
vor fi existat odată ca populaţiune flotantă în Albania,
grosul ei a venit tot din miazănoapte, de acolo
unde, împreună cu Dacoromânii, au format odată limba
românească unitară.
9. STKAXUEHJSA MATERIALULUI
Scopul călătoriei mele în Albania n'a fost ca să întreprind
anchete pe teren, ci numai să-mi fac o idee despre trăsăturile
caracteristice ale dialectului aromân vorbit de către
Fărşeroţi. Pe vremea când îmi culegeam materialul pentru
studiul meu „Românii Nomazi", venind în contact cu Fărşeroţii
din Vodena, am avut prilejul să cunosc graiul lor.
Mărturisesc, însă, că, pe atunci, preocupările mele fiind
îndreptate în altă direcţie, nu m'am oprit de loc asupra
deosebirilor ce prezintă vorbirea lor faţă de graiul celorlalţi
Aromâni. De altfel, Fărşeroţii din aceste ţinuturi, ca şi aceia
din regiunea Veriei (Selia), fiind plecaţi mai de mult din
locurile lor de origine, graiul lor s'a cam depărtat de vorbirea
Fărşeroţilor din Albania. Astfel, ca să mă opresc
numai asupra unei singure particularităţi, nu mi-aduc a-
minte să fi auzit în vorbirea Fărşeroţilor din Macedonia