Buletinul "Muzeului limbei române"

550 INTRE 1STOKIE ŞI FILOLOGIE
— Ţicăloiu, D. Ion Dr., Studii de fonetică, i. Nuanţele lui i din limba
noastră românească. 2. Semnele s şi z din ortografia noastră oficială. Câmpulung,
Muscel, 1927. Tipografia Gheorghe N. Vlădescu şi fiul, p. 15. Se
arată nu numai păreri greşite, dar chiar greşeli, având la bază lipsa de
cunoştinţe fonetice (R. F. II*, p. 155). — HERZOG, E.
FONOLOGIE
-— Dragomir, N., Din trecutul oierilor Mărgineni din Sălişte şi comunele
din ;MI-, în : Lucrările Inst. de geografie al Universităţii din Cluj, II (1926),
pag. 195—252. Contribuţiuni privitoare la lexic, fonetism şi etnografie.
(G. S. III, p. 281—282). — PAPAHAGI, TACHE.
— GRĂMADĂ, NICOLAI, O chestiune de filologie românească. Epoca dispariţiei
lui n înainte de s în 1. română e fixată cu oarecari rezerve,
înaintea sec. XII. (C. Cos. IV—V 2, p. 310—311).
— IORDAN, IOEGU, Un fenomen tonetic românesc dialectal : ă neaccentuat
> a. ă > a e un fenomen strein independent de ă — d > a — d, fenomen de
asimilaţie românească. (R. F., I, p. 117—155).
— MEYEK-LiÎBKE, W., Die betonten labialen Vokale im Rumănischen.
Rom. u > u şi o > o au corespondente în alb. « > u şi it. dial. (tosc,
central) o > o. Explicare : it. o < uo < o, rom. o mediu< o, o n'a suferit
diftongarea. Explicaţia nu e dată ca sigură. (R. F., I, p. 29—33).
-— Stefănescu, Margareta, Rotacisme, Arh. 34. Multe exemple falşe,
căci autoarea judecă după criterii pur formale. (B. A. IV, p. 220). —
WEIUANP, G.
GRAMATICI
— PAPADopoL, PAUL I., Câteva precizări gramaticale. Scriitorii trebue
să respecte regulele gramaticale. Exemple numeroase dintr'un traducător
în româneşte, în proză, dintr'o limbă veche (?) care nu respectă regulele
ortografiei şi ale gramaticei. (Pr L. III, Nr. 16, p. 26—8).
INTRE ISTORIE ŞI
FILOLOGIE
— Bena, Augustin, Limba română la Saşii din Ardeal. Studiu filologic.
Biblioteca Dacoromaniei, condusă de Sextil Puşcariu, Nr. 2. Cluj :
„Ardealul" 1925, 43 S. 8». (U. J. VII, p. 464—465). — L. T.
— CAPIDAN, TH., Românismul balcanic. Românii din Peninsula balcanică
reprezintă urmaşii romanităţii balcanice. (R. F., I, p. 155—167).
— Capidan, Th., prof. la Universitatea din Cluj. Z,ur Erforschung
des slavischen Elements im Aromunischen. Academia Română. Memoriile
secţiunii literare. Seria III, Tomul II, Mem. 4. Cultura Naţională, Bucureşti,
1925. Gr. 8°, 91 S. [289—379]. (A. sl. Ph. XLI, p. 143—152).—
MLADENOV, ŞTEFAN.
— DENSUSIANU, OVID, Cuvinte latine cu semantism păstoresc. Pentru a
se arăta că la Romani viaţa păstorească e anterioară celei de agricultori,
se dau exemple de cuvinte vechi cu semantism păstoresc : bimus,
callis, campus, cohors, considerare, desiderarc, egregius, fecundus şi fertilis,
felix. (G. S. III, p. 285—297).
— Diculescu, Dr., Die Gepiden, Forschungen zur Geschichte Daziens
im fvuhen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumănischen Volkes, Halle
1922. Se resping ideile linguistice ale lui Diculescu. Valoarea lucrării e
pe teren istoric. (B. A. III, p. 307—310). — WEIGAND, G.
— Diculescu, C. Const., Elementele vechi greceşti din limba română.
Dacoromania, Buletinul „Muzeului limbei române". An. IV, Cluj 1927.
p- 394—516. (Mak. pregl. III, fasc. 3, p. 130—137). — ROMANSKY, ST