Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 91
Astfel în Malacastra avem cătunul B ar cili a n i ; în Elbasan
un alt cătun ceva mai măricel: B a r d h a s n e s h i; în
ţinutul Luma : Barodhoci etc. Prefacerea lui dh albanez
în z are loc numai în limba română.
De aceea cred că originea
românească a lui Ba r z a
pare sigură.
Muigana (derivat din arom.
murg şi suî.-an cu-a final de
la numele de localităţi), nume
de munte în Arghirocastru cu o
înălţime de 2124 m. Ştiu că cuvântul
mitrk, articulat m u r g u,
există şi în limba albaneză cu
înţelesul „dunkel, schwarz, grau"
fig. „nenorocit" şi că originea
formei de bază, despre care am
vorbit în Dacoromania IT 54°>
este neclară. Dacă totuşi îl socotesc
ca formaţiune românească,
aceasta o fac numai din cauza
sufixului -an, care derivă adjective
de felul lui bălan din băl,
etc. In afară de aceasta, derivate
locale din românescul murg,
cum este M u r g a ş, se întâlnesc
şi în alte ţări, pe unde au
emigrat păstorii români 1 ). G.
4 7
Meyer crede că forma albaneză
Mxzachia : Fărşeroţi
din Ardenita.
murgase, în Albania, este adusă
de păstori valahi: „durch vlachische Hirten verschleppt" -).
Câlivari (din arom. călivar), nume de cătun lăsat
în părăsire în Mirdita. Nume de localităţi, în care Fărşeroţii
sânt aşezaţi în colibe, pe care ei le numesc câlive, sânt
1
.i Vezi Raporturile lingvistice slavo-române în Dacoromania IIT, p. 210.
2
; G. MEYER, Etym. Worierbuch der AII. Spr. p. 2C2.