Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 147
tară, prin anumite particularităţi, ea se deosebea de limba
Aromânilor de pretutindeni. Această deosebire împreună
cu unele mici asemănări care le arată cu graiul meglenit,
despre care s'a vorbit în cap. 6, dacă nu sânt dovezi suficiente
pentru identificarea, ca origine, a Fărşeroţilor cu
Meglenoromânii, ele arată, însă, că dintre populaţiunile româneşti
din sudul Dunării, după Meglenoromâni, Fărşeroţii
sânt aceia, care, în graiu, se apropie mai mult de Dacoromâni.
Cea mai firească explicare a acestei apropieri am puteâ-o
găsi în evoluţia independentă a unor fenomene de limbă,
care putea să aibă loc de o potrivă în graiul Fărşeroţilor
ca şi în dialectul dacoromân.
Dacă ar fi însă să ne explicăm în felul cum ne-am lămurit
apropierea mai mare dintre graiul fărşerot şi graiul grămustean,
prin amestecul Grămustenilor cu Fărşeroţii, atunci
n'ar fi exclus faptul ca Fărşeroţii să se fi amestecat odată
cu tulpini din acei Români apuseni, despre care a vorbit
Puşcariu în lucrarea sa Istroromânii 1 1 ). Aceşti Români
apuseni se coborau cu turmele lor până în părţile centrale
ale Albaniei, acolo unde se găsesc Fărşeroţii. De asemenea
Fărşeroţii, în peregrinările lor cu turmele sau cu chervanele,
ajungeau la miazănoapte până în Dalmaţia şi Croaţia 2 ).
Prin urmare, un amestec între unii şi alţii, pentru vremurile
mai vechi, n'ar putea fi exclus.
III. în ceea ce priveşte, acum, vechimea Fărşeroţilor în
Albania, asupra acestei chestiuni datele lingvistice nu ne dau
lămuriri precise. Din materialul studiat până acum, se
poate face următoarea constatare : după cum Aromânii
din Tesalia şi Epir nu au nimic mai vechiu din contactul
lor cu Grecii, care să nu se găsească şi la ceilalţi Aromâni
din Macedonia, unde n'a existat şi nu există Greci propriu
*) SEXTIL PUŞCAMV, Studii Isttorotime II {1926), p. 4 şi urm. Vezi şi
"Studiul meu Românii din Peninsula Balcanică în Anuarul Inst. de Ist.
Naţion. (1923), p. 112. ca şi Macedoromânii, vechimea şi însemnătatea lor
istorică în Peninsula Balcanică, ibid. (1927) p. 187.
3
) Vezi v. JOKOA, Cinci conferinţe despre Veneţia. Bucureşti, 1914,