Cubul de Zahăr, Nicolae Popa, Editura Junimea, Iasi, Romania, 3 martie 2017

se întâmplă nişte chestii ciudate când stau cei trei moşnegi
în jurul buturugii şi rup din pâine şi pun ţara la cale. Femeia
de-afară zice că a încercat de mai multe ori să intre în vorbă
cu ei, dar dispar în ceaţă de-ndată cum o simt aproape. Dar
azi dimineaţă s-a strecurat acolo cu noaptea-n cap şi a pus
dictafonul să înregistreze... Aşa că a reuşit să le prindă
vorba. Trebuie să-i auzi şi tu, tu care de bine, de rău eşti
scriitor la casa asta, nu? Şi-i de datoria ta să afli câte-n lună
şi-n stele şi să ne spui şi nouă... Gata, te las în intimitate.
Despre intimitatea noastră comună vorbim după! Apropo,
acelaşi Balzac a ştiut cum să ia cititorii de partea lui! mai
zice ea strângând la piept o cărămidă de Honoré de Balzac
pe care, de-altfel, tot eu i-am dăruit-o cu ocazia apariţiei
unei cărţi de-ale mele.
Îi arunc peste umăr:
– Ştia cum să ia mai ales cititoarele de partea lui, nu
cititorii. În special cucerea cititorese din cele trecute de
treizeci care nu-şi pot ierta că au fost prea sfioase până la
douăzeci.
– Aşa-aşa, trebuia să mă aştept la o asemenea ofensă
din partea cuiva care până la Balzac, e-he! mai are de
mâncat multe lăzi de mere putrede... Fie! Ţi-am pus
dictafonul pe masă. Porneşte-l şi ascultă dacă ai curaj să afli
ce se întâmplă pe-afară, unde n-ai mai ieşit de pe când
înfloreau toporaşii... Ţi-aminteşti? Oh, ai şi uitat. Mi-ai adus
un bucheţel foarte drăguţ pentru care ai negociat cu baba
de la colţ mai bine de cinci minute ca să ţi-l dea cu un leu, ea
cerând un leu jumate.
– Bine, dar până la urmă i-am dat cât a cerut.
– I-ai dat, dar cu mare scandal. Gata, mobilizează-te!
Dă-i un picior pisicii cum ştii tu să o faci şi te refaci complet.
– Apropo, nici Balzac nu suferea felinele. Fără de cât
dacă le chema Henriette, Charlotte, Ursule... Gata, apăs pe
„Play”!
347