17.03.2018 Views

Cubul de Zahăr, Nicolae Popa, Editura Junimea, Iasi, Romania, 3 martie 2017

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Stropii maşcaţi şi rapizi o găsesc pe Dora singură în<br />

cameră. Îi au<strong>de</strong> răpăind pe sticla geamului <strong>de</strong> pe dinăuntru<br />

trecând liber prin golul geamului <strong>de</strong> dinafară. Iuţeala<br />

stropilor sugerează clar că natura s-a <strong>de</strong>zlănţuit nu şagă.<br />

Însă ar putea fi o nimica toată pe lângă <strong>de</strong>zlănţuirea <strong>de</strong> care<br />

ar putea da ea dovadă. Un<strong>de</strong> mai pui că încă nu i-a trecut<br />

furia <strong>de</strong> săptămâna trecută, când primise un bileţel <strong>de</strong> la<br />

maestrul Floresco.<br />

Nu, nu bileţelul o înfuriase, ci faptul că i-a fost<br />

transmis prin Sava. Ea nu poate accepta amestecul fratelui<br />

în relaţiile ei personale. Nu i-a fost <strong>de</strong> nici un folos<br />

jurământul lui Sava că n-a <strong>de</strong>schis bileţelul şi că n-a citit nici<br />

un cuvinţel. Partea curioasă e că n-a citit nici ea bileţelul.<br />

Ce-i drept, nici nu s-a grăbit să-i <strong>de</strong>a foc sau să-l rupă. L-a<br />

ascuns în buzunarul unui paltonaş <strong>de</strong>-al ei <strong>de</strong> prin clasa a<br />

şasea. Aşa, pentru orice eventualitate. Şi se pare că<br />

„eventualitatea” apare acum.<br />

Încă se mai aud rachetele explodând în nori, însă <strong>de</strong>ja<br />

e clar: pericolul unui prăpăd cu ouă <strong>de</strong> gheaţă e înlăturat.<br />

Acum şuvoaiele nu sunt <strong>de</strong>cât apă <strong>de</strong> ploaie. Apă prin<br />

copaci, apă pe sub ferestre, apă curgând în pâraie<br />

nămoloase prin grădini şi pe drumuri. Apă <strong>de</strong> ploaie şi în<br />

bileţelul lui Floresco, probabil.<br />

Îl scoate din buzunarul paltonaşului, citeşte: „Tot zici<br />

că vii, că vii şi nu mai vii, măi fato!”. Aşadar, dacă e să o ia ca<br />

la şcoală, <strong>de</strong>spre ce se vorbeşte în prima propoziţie? Corect,<br />

<strong>de</strong>spre faptul că şi bărbaţii pot fi trişti. Dar în propoziţia<br />

următoare? Aici ni se spune că bărbaţii pot fi şi foarte<br />

vicleni: „Află că fereastra mea luminează noapte <strong>de</strong> noapte<br />

ca o can<strong>de</strong>lă în rămurişul pădurii şi vin la lumina ei tot felul<br />

<strong>de</strong> gâze, numai libelula mult aşteptată nu vine” Ei, cum să<br />

nu se prelingă pe toate ferestrele şiroaie <strong>de</strong> lacrimi <strong>de</strong><br />

ploaie!? A treia propoziţie, şi ultima, ne vorbeşte <strong>de</strong>spre<br />

răbufnirea forţei bărbăteşti în starea ei neprefăcută: „Lasă<br />

90

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!