cartea a doua

oamenii negustorului circulau încoace şi încolo; vedea lucrători
încheind, cu fierăstraie şi cuie, lăzile cu mărfuri. Cum trecea
printre ele încet, i se părea de necrezut ca omul care dădea aici
dovezi de un astfel de geniu, să fi fost un sclav al tatălui său. Dacă
da, din ce clasă făcuse parte? Dacă era evreu, fusese fiul unui
sclav? Sau fusese un datornic, ori fiul unui datornic? Sau poate
fusese condamnat pentru furt şi vândut? Toate aceste gânduri nu
atingeau admirarea-i crescândă pentru negustor.
În cele din urmă îl întâmpină un om și-l întrebă:
— Ce vrei tu?
— Voiam să vorbesc cu negustorul Simonide.
— Urmează-mă, te rog.
Trecând prin numeroase cărărui printre baloturile de mărfuri,
ajunseră în sfârşit la capătul unor scări; după ce le urcară, Ben Hur
se găsi pe acoperişul magaziilor, care avea forma de terasă; spre
marea lui mirare, o văzu plantată cu cele mai frumoase flori. În faţă
se ridica o casă mai mică, cu o singură intrare. Tufişurile de
trandafiri o împresurau de ambele părţi. Ben Hur urmă pe călăuză
respirând aerul îmbălsămat.
Se opriră înaintea unei perdele ridicate pe jumătate. Conducătorul
strigă:
— E un străin care vrea să vorbească cu domnul.
O voce clară răspunse:
— Lasă-l să intre, în numele Domnului.
Un roman ar fi zis atrium încăperii în care fu condus vizitatorul.
În pereţi erau rafturi, şi fiecare era însemnat cu bileţele
numerotate, gălbui de lungă întrebuinţare. Deasupra unor ciubuce
şi globuri aurite se ridica, în stil de pavilion, cupola. O lumină
plăcută, egală, radia din belşug prin multele ferăstrui violete ale
cupolei. Podeaua era acoperită cu covoare sure, atât de grose, încât
paşii celui ce intra se cufundau fără zgomot, până la glezne.
În mijlocul odăii se aflau două persoane: într-un jilţ cu
speteaza înaltă, între perini albe, şedea un om; la stânga lui, alături,
sprijinită de spetează, sta o fată tânără, în floarea vârstei. La
vederea celor doi, Ben Hur se simţi roşind; se înclină, atât pentru aşi
redobândi stăpânirea de sine, cât şi din respect, şi astfel nu
observă ridicarea mâinilor, tremurarea şi tresărirea cu care îl
145