cartea a doua

Saul să-l înveselească cu cântarea lui.
Luă hăţul din mâna lui Iosif, şi îi zise Mariei:
— Pace ţie, fiică a lui David! Iar celorlalţi: „Pace vouă
tuturor!”
Apoi lui Iosif:
— Rabbi, urmează-mă.
Fură conduşi cu toţii pe un coridor larg, pavat cu pietre; de
acolo trecură în curte. Aici, din toate părţile vedeau încăperi
întunecoase, aproape ca nişte peşteri; altceva însă nu mai vedeau,
decât că şi acestea erau pline până la înghesuială. Printre mărfuri şi
lăzi, ajunseră la alt coridor, asemănător cu cel prin care trecuseră;
acesta da într-un loc împrejmuit alipit de casă. Cai, cămile, asini,
dormitau aici, strânşi în grupuri, pe pământul gol; printre ei se
vedeau oameni din cele mai diferite ţări, care şi ei dormitau sau
vegheau în tăcere. Coborâră clinul, încet, căci animalele încăpăţânate,
care purtau femeile, nu se supuneau. În sfârşit, ajunseră
pe o potecă îngustă la stânca de calcar surie care se ridica la vest
deasupra hanului.
— Mergem la peşteră, observă Iosif scurt.
Călăuza aşteptă până ce Maria ajunse lângă dânsul.
— Peştera la care mergem, îi spuse, a trebuit să ofere şi
strămoşului tău David adăpost odinioară. El îşi aducea din vale
turmele în siguranţă aici; şi după ce fu rege, venea adesea la casa
veche şi aducea cu el multe vite. Ieslele mai stau şi acum aşa ca pe
vremea lui. E mai bun un pat pe solul pe care a dormit el, decât
acolo în curte sau la marginea drumului.
În istoria evreilor, peşterile au jucat rol însemnat odinioară,
în timpuri de asuprire. Aceştia erau evrei din Betleem, care
trebuiau să fie deprinşi cu aşa ceva, căci în părţile lor erau
nenumărate peşterile, mai mari sau mai mici, dintre care unele
serviseră ca locuinţe de pe vremea Emiţilor şi Horiţilor. Nu puteau
să aibă nimic contra faptului că ele serveau sau serviseră şi de staul
de vite. Erau urmaşii unui popor de păstori, ale căror turme de
obicei împărţeau locuinţe şi drumuri cu dânşii. Astăzi încă, cortul
beduinului adăposteşte deopotrivă caii şi copiii, obicei care datează
de pe vremea lui Avraam. Deci urmară pe paznic în staul, şi priviră
cu curiozitate firească încăperea. Tot ce era în legătură cu istoria
39