cartea a doua

ştie, dacă nu tu?
Zice-vei la toate astea: eh, ce!
Când Arrius, tatăl adoptiv al acestui ivit pe neaşteptate soţ
al celei mai fmmoase nimfe (cum ar fi trebuit să fie) – lupta cu
piraţii, corabia lui s-a scufundat şi numai doi din echipaj au
scăpat – Arrius el însuşi şi acest moştenitor al lui.
Oamenii, care i-au cules de pe scândura pe care pluteau pe
mare, spun că însoţitorul fericitului tribun fusese un tânăr, pe care,
când îl duseră pe punte, îl văzură îmbrăcat în haine de sclav de
galere.
Aceasta, ca să nu zic mai mult, ar fi ceva convingător. Dar
ca să nu zici iar: „eh, ce?” îţi fac cunoscut, Midas al meu, că ieri
am avut fericirea – am făcut pentru asta un vot zeiţei Fortuna – ca
să-l văd pe fiul lui Arrius faţă-n faţă; şi-ţi spun acum că, deşi ieri
nu l-am recunoscut, e acelaşi Ben Hur, cu care am copilărit ani
întregi, acelaşi Ben Hur care, dacă e un bărbat, fie şi din clasa cea
mai inferioară, acum, în momentul când scriu acestea trebuie să-şi
coacă răzbunarea – eu în locul lui aşa aş face – o răzbunare ce nu
poate fi potolită decât cu sânge, – răzbunare pentru patria lui,
pentru mama, pentru sora lui, pentru el însuşi, şi – spun la urmă
ceea ce tu ai spune de la început – pentru averea lui pierdută.
Acum, iubitul meu binefăcător şi prieten, Gratus al meu, în
considerarea sesterţilor tăi primejduiţi, a căror pierdere ar fi cel
mai dureros lucru ce i s-ar putea întâmpla unui om de rangul tău
înalt, –acum, zic (se înţelege dacă ai citit până aici), am motive să
cred că n-o să mai zici: eh, ce! – ci o să începi să te gândeşti ce e
de făcut într-o astfel de împrejurare.
Ar fi banal, acum, să te întreb ce are să se întâmple. Lasămă
mai bine să spun că eu sunt protejatul tău, sau că tu eşti Ulisse
al meu, a cărui treabă e să-mi dea sfaturi înţelepte.
Îmi face plăcere să mi te închipui în momentul când vei ţine
în mână scrisoarea asta. Te văd cum mai întâi o citeşti cu toată
seriozitatea, apoi încă o dată cu un zâmbet; eşti cam nehotărât,
dar în curând ai să-ţi faci planul, aşa sau altminteri, cu
înţelepciunea lui Mercur şi cu hotărârea lui Cezar.
Soarele s-a ridicat pe cer. Peste o oră, doi curieri vor porni
de la uşa mea, fiecare cu câte o copie sigilată; unul va lua calea pe
239