cartea a doua

galere, ca să fie încătuşat pe viaţă de vâsle – aşa grăia ordinul, –
şi întâmplarea despre care vreau să-ţi spun ţi se va părea cu atât
mai uimitoare, când îţi voi afirma aici că am văzut şi am citit eu în
persoană predarea lui reglementară tribunului comandant al unei
galere.
Vei începe acum, stimate Frigianule, să dai mai multă
atenţie celor ce am să-ţi spun.
Dacă am lua în considerare durata mijlocie a vieţii la vâsle,
criminalul, cu atâta dreptate înlăturat, ar trebui să fie, de cel puţin
cinci ani, mort sau mai bine zis însurat cu una din cele trei mii de
nimfe ale mării. Scuză un moment de slăbiciune, tu omule cel mai
virtuos şi cu sentimente delicate, dar fiindcă mi-a fost drag fiind
copil şi pentru că era atât de frumos – în admirarea mea
obişnuiam să-i zic Ganymed al meu – cu drept ar fi fost să cadă în
braţele uneia din cele mai frumoase fiice ale acelui neam. Cu
convingerea însă că e mort, am trăit cinci ani întregi în folosinţa
liniştită şi nevinovată a averii, pe care într-o măsură oarecare i-o
datorez lui. Dacă fac această mărturisire, nu înseamnă că vreau să
micşorez îndatoririle ce le am faţă de tine.
Acum am ajuns la punctul de căpetenie.
În noaptea trecută, pe când prezidam un banchet ce se da în
cinstea unora de curând veniţi din Roma – mi-era milă de
tinereţea şi extrema lor inexperienţă – am auzit o istorie ciudată.
După cum ştii, astăzi soseşte aici consulul Maxentius, ca să
conducă o expediţie împotriva parţilor. Printre ambiţioşii care vor
să-l însoţească, este şi un fiu al răposatului duumvir Quintus
Arrius. M-am folosit de ocazie ca să mă informez mai de-aproape
despre el. Când Arrius a plecat pe mare, să urmărească piraţii, a
căror înfrângere i-a adus cele din urmă înalte onoruri, el n-avea
familie. Când s-a întors din expediţie, a adus cu el un moştenitor.
Ţine-te bine acum, aşa cum se cade posesorului atâtor talanţi în
sesterţii bani peşin! Fiul şi moştenitorul de care spun, e acelaşi pe
care l-ai trimis la galere – acelaşi Ben Hur, care de acum cinci ani
trebuia să-şi fi găsit moartea, la vâsla lui. Acum el s-a reîntors,
bogat, în situaţie înaltă şi probabil şi cetăţean roman, pentru ca...
ei, tu stai prea tare ca să te emoţionezi, dar eu, Midas al meu, sunt
în primejdie; nu trebuie să-ţi mai spun pentru ce. Cine ar putea să
238