cartea a doua

incidentul acesta. Dar spune, Messala te-a autorizat să-mi faci
această rugăminte?
— El are un caracter nobil şi aşa te credea şi pe tine.
Ben Hur luă mâna ei de pe braţul său.
— Fiindcă eşti intimă cu el, și-l cunoşti aşa de bine, frumoasă
egipteancă, spune-mi, dac-ar fi el în locul meu, ar face cemi
cere? Răspunde, pe Isis! Spune adevărul!
Era o sugestie voluntară, în apăsarea mâinii, a glasului, în
privirea lui.
— O, zise ea, el este...
— Un roman, vrei să zici; şi crezi că eu, un evreu, n-am
dreptul să pretind de la el ce poate el să-mi pretindă mie? Ca evreu,
trebuie să-i dau dreptul meu, fiindcă el e roman? O, nu, fiica lui
Baltazar! Spune-mi tot ce mai ai de spus, şi repede, căci sângele
fierbe în mine, şi aş putea să uit că eşti femeie şi că eşti frumoasă.
Aş putea să nu văd în tine decât pe spioana unui om care îmi este
cu atât mai urât, cu cât este un roman! Vorbeşte, repede!
Ea îi împinse braţul brusc şi acum toată răutatea firii ei se
răsfrânse în ochii şi în glasul ei:
— Tu, evreu spurcat, ucigaş murdar! Ai gândit că aş fi putut
să te iubesc pe tine, după ce l-am admirat pe Messala! Nu! Vei
plăti scump fiecare sărutare ce ai depus pe degetele mele! Căci
te-am tolerat atâta vreme lângă mine, de dragul lui! Vei plăti, nu
şase talanţi, ci douăzeci şi patru! Ţine minte suma: douăzeci şi
patru! Vei ordona lui Simonide, omul tău de afaceri, să trimită
banii aceştia acasă, lui Messala, în douăzeci şi patru de ceasuri! Iar
de nu, vei avea de-a face cu Sejanus! Adio!
Ea porni spre uşă, pe când el îi răspunse:
— Vechiul Egipt trăieşte în tine! Du-te şi spune-i lui Messala
că nu-i dau nici cei şase talanţi! Sunt o părticică din tezaurul pe
care mi l-a răpit din averea tatălui meu. Spune-i, mai departe,
egipteancă, care, pe lângă frumuseţe, eşti perfidă, falsitatea
personificată, – că zadarnic te-a învăţat să mă ameninţi cu Sejanus;
nu-mi mai e teamă de el şi de puterea lui! Spune-i lui Messala că
mama şi sora mea, pe care el a pus să fie înmormântate de vii în
celula din cetatea Antonia, unde s-au îmbolnăvit de lepră, sunt
acum sănătoase, graţie puterii Nazarineanului, pe care tu îl
398