cartea a doua

întotdeauna îmi răspundea că vrea să-mi fie soţie, dacă voi voi să-i
fiu tovarăş în servitute. Părintele nostru Iacob a servit de două ori
şapte ani pentru Rachela lui. Nu puteam să fac şi eu acelaşi lucru
pentru a mea? Mama ta însă voia ca să fiu şi eu sclav pe viaţă, ca
dânsa. Am plecat, dar iar m-am întors. Uite, Estera.
Arătă la lobul urechii stângi.
— Vezi cicatricea aici?
— O da, o văd, răspunse ea, şi cunosc cât de mult ai iubit-o
pe mama.
— Cum să n-o iubesc, Estera! Ea a fost pentru mine mai
mult decât Sulamita regescului cântăreţ, mai frumoasă şi mai
curată; mi-a fost ca un izvor în grădină, ca o fântână de apă vie, ca
izvoarele Libanonului! După rugarea mea, stăpânul meu m-a dus la
judecători, care înaintea uşii casei sale mi-au străpuns urechea cu
sula, ca semn că voi fi sclavul lui pe viaţă. Astfel am dobândit-o pe
Rachela. Se poate oare asemăna o altă iubire cu iubirea mea?
Estera se plecă asupra lui şi îl sărută. În tăcere se gândiră la
moartă.
— Stăpânul meu s-a înecat în mare, urmă negustorul.
Aceasta a fost prima durere ce m-a lovit. Jale era în casa lui şi aici
într-a mea din Antiohia, unde locuiam încă de pe atunci. Ei bine,
Estera, ascultă! Când a naufragiat bunul prinţ, eu eram primul
administrator al averii sale; tot ce poseda, era sub conducerea şi
îngrijirea mea. Judecă după aceasta cât ţinea la mine şi cât se
încredea în mine! Grăbii la Ierusalim să-i dau văduvei socotelile.
Ea mă menţinu în slujba mea. Acum pusei şi mai multă râvnă.
Afacerile sporeau din an în an. Zece ani trecură; atunci se abătu
nenorocirea, de care, cum ai auzit, vorbea tânărul – accidentul,
cum îi zicea, care-l ajunse pe procuratorul Gratus. Romanul afirma
că a fost o tentativă de asasinat împotriva lui. Sub acest pretext,
confiscă pentru dânsul, cu învoirea Romei, întreaga avere imensă a
văduvei şi a copiilor. Nu s-a oprit nici aici. Ca să evite orice
revizuire a judecăţii, a înlăturat pe toţi cei care participaseră cu
ceva. Din zilele acelea grozave, familia Hur a dispărut. Fiul, pe
care l-am cunoscut de copil, a fost condamnat la galere. Văduva şi
fiica tânjesc desigur într-una din multele temniţe al Iudeei, temniţe
care odată închise în urma nenorociţilor, rămân pecetluite ca nişte
156