12.01.2015 Views

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

364 CAPITOLUL 4. VALORI ŞI VECTORI PROPRII<br />

b) Fie A ∈ IR 2×2 o matrice cu toate elementele pozitive. Să se determine matricea ˜D =<br />

= diag(˜δ 1,˜δ 2) astfel încât ‖˜D −1 A˜D‖ ∞ = min δ1 ,δ 2 ∈IR +<br />

‖D −1 AD‖ ∞, unde D = diag(δ 1,δ 2).<br />

Ce relaţie există între acest minim şi raza spectrală a matricei A Renunţând [ la condiţia ]<br />

2 2<br />

ca elementele matricei A să fie pozitive, arătaţi că pentru matricea A = avem<br />

−3 4<br />

ρ(A) < min δ1 ,δ 2 ∈IR +<br />

‖D −1 AD‖ ∞.<br />

[ ] −5 −8 8<br />

P 4.37 Se con<strong>si</strong>deră matricea <strong>si</strong>metrică A = −8 7 −16 . Folo<strong>si</strong>nd teorema<br />

8 −16 7<br />

discurilor lui Gershgorin să se extragă maximum de informaţie privind localizarea <strong>valorilor</strong><br />

<strong>proprii</strong> ale matricei A. Puteţi îmbunătăţi localizarea prin scalare<br />

P 4.38 Se spune că o matrice A ∈ IC n×n este (strict) diagonal dominantă dacă |a ii| ≥ r i<br />

(|a ii| > r i) pentru toţi i ∈ 1 : n, unde r i = ∑ n<br />

|a ij| sunt razele discurilor Gershgorin.<br />

a) Demonstraţi că omatrice strict diagonal dominantăeste ne<strong>si</strong>ngulară. b) Dacăomatrice<br />

strict diagonal dominantă are elementele diagonale reale şi pozitive atunci Reλ i(A) > 0<br />

pentru toţi i. c) Dacă A ∈ IC n×n strict diagonal dominantă este hermitică şi a ii > 0,<br />

i = 1 : n, atunci λ i(A) > 0 pentru toţi i.<br />

P 4.39 Demonstraţi inegalităţile<br />

a) |detA| ≤<br />

n∏<br />

i=1( n∑<br />

j=1<br />

|a ij|<br />

)<br />

j=1<br />

j≠i<br />

, b) |detA| ≤<br />

n∏<br />

j=1( n∑<br />

i=1<br />

|a ij|<br />

)<br />

.<br />

P 4.40 (Teorema lui Ostrovski) Fie A ∈ IC n×n . Notăm cu r i = ∑ n<br />

c i = ∑ n<br />

i=1<br />

i≠j<br />

j=1<br />

j≠i<br />

|a ij| şi, respectiv,<br />

|a ij|, razele discurilor Gershgorin pentru matricele A şi, respectiv, A T . De<br />

asemenea, fie α ∈ [0,1] fixat. Atunci λ(A) ⊆ D, unde D este reuniunea discurilor<br />

D =<br />

n⋃<br />

D i,<br />

i=1<br />

D i = { }<br />

z ∈ IC | |z −a ii| ≤ ri α c 1−α<br />

i .<br />

P 4.41 (Teorema lui Brauer) Fie A ∈ IC n×n . Atunci λ(A) ⊆ D, unde D este reuniunea<br />

celor 1 (n−1)n ovaluri Cas<strong>si</strong>ni definite de<br />

2<br />

D =<br />

n⋃<br />

i,j=1<br />

i≠j<br />

O i,<br />

O i = {z ∈ IC | |z −a ii||z −a jj| ≤ r ir j},<br />

unde r i = ∑ n<br />

j=1<br />

j≠i<br />

|a ij|, i = 1 : n, sunt razele discurilor Gershgorin.<br />

P 4.42 Calculaţi forme Schur pentru matricele A =<br />

[<br />

1 −2<br />

2 −3<br />

]<br />

, B =<br />

[<br />

1 1<br />

−1 1<br />

C = A + iB. În cazul matricelor reale determinaţi atât formele Schur reale cât şi cele<br />

complexe.<br />

]<br />

,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!