12.01.2015 Views

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

5.4. CONDIŢIONARE 413<br />

Demonstraţie. [ ] Aplicând [ teorema ] 4.7 (v. §4.1) matricelor hermitice B =<br />

0 A<br />

H 0 E<br />

H<br />

= şi F = , în ipoteza că valorile <strong>proprii</strong> sunt ordonate<br />

A 0 E 0<br />

descrescător, avem<br />

λ k (B)+λ m+n (F) ≤ λ k (B +F) ≤ λ k (B)+λ 1 (F). (5.107)<br />

Dar, conform propoziţiei 5.1, avem λ k (B) = σ k (A), k = 1 : min(m,n), λ 1 (F) =<br />

= σ 1 (E) şi λ m+n (F) = −σ 1 (E), i.e. relaţia (5.107) este de fapt una şi aceeaşi cu<br />

(5.106). Teorema este demonstrată. ✸<br />

În sfârşit, prezentăm corespondentul pentru valorile <strong>si</strong>ngulare al teoremei 4.8<br />

(Wielandt-Hoffmann).<br />

Teorema 5.13 Dacă A,E ∈ IC m×n şi p = min(m,n), atunci<br />

p∑<br />

(σ j (A+E)−σ j (E)) 2 ≤ ‖E‖ 2 F , (5.108)<br />

j=1<br />

unde ‖E‖ F este norma Frobenius a matricei E.<br />

Demonstraţie. [ Aplicând ] teorema[ Wielandt-Hofmann ] (v. §4.1) matricelor hermitice<br />

B = şi F = şi ţinând seama de relaţia dintre<br />

0 A<br />

H 0 E<br />

H<br />

A 0 E 0<br />

valorile <strong>proprii</strong> ale matricelor B şi F şi valorile <strong>si</strong>ngulare ale matricelor A şi E (v.<br />

propoziţia 5.1) se obţine rezultatul dorit.<br />

✸<br />

5.4.2 Condiţionarea <strong>valorilor</strong> <strong>si</strong>ngulare<br />

Rezultatele prezentate mai sus permit aprecierea condiţionării <strong>valorilor</strong> <strong>si</strong>ngulare.<br />

În primul rând, având în vedere faptul că valorile <strong>si</strong>ngulare ale unei matrice A ∈<br />

∈ IC n×n sunt rădăcinile pătrate ale <strong>valorilor</strong> <strong>proprii</strong> ale matricelor hermitice A H A<br />

sau AA H , iar acestea din urmă sunt perfect condiţionate (v. §4.10), rezultă că şi<br />

valorile <strong>si</strong>ngulare sunt perfect condiţionate, i.e. putem con<strong>si</strong>dera că numerele de<br />

condiţionare ale <strong>valorilor</strong> <strong>si</strong>ngulare sunt egale cu unitatea.<br />

Rezultatul principal care susţine afirmaţia de mai sus este dat de teorema 5.12.<br />

Într-adevăr, inegalităţile (5.106) pot fi scrise sub forma<br />

|σ k (A+E)−σ k (A)| ≤ σ 1 (E) = ‖E‖, (5.109)<br />

unde, evident ‖E‖ = σ 1 (E) este norma spectrală a lui E. Dacă privim matricea E<br />

ca o matrice de perturbaţii (sau de incertitudine) în datele iniţiale, atunci marginea<br />

(5.109) arată că, în ipoteza unui calcul exact, variaţiile absolute ale <strong>valorilor</strong> <strong>si</strong>ngulare<br />

induse de variaţiile în elementele matricei nu depăşesc norma spectrală a<br />

matricei de perturbare. De<strong>si</strong>gur, dacă ne referim la variaţiile relative, valorile <strong>si</strong>ngulare<br />

mari sunt avantajate, în timp ce valorile <strong>si</strong>ngulare mici pot să sufere variaţii<br />

relative mari.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!