12.01.2015 Views

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

5.2. PROBLEME DE CALCUL CONEXE 391<br />

X ⊆ Y atunci şi numai atunci când coloanele matricei X aparţin lui Y. Numeric,<br />

apartenenţa unui vector la un subspaţiu se poate constata verificând coincidenţa<br />

vectorului respectiv cu proiecţia sa ortogonală pe acel subspaţiu. În consecinţă,<br />

testul incluziunii X ⊆ Y se poate face cu următoarea schemă de calcul.<br />

X ⊆ Y<br />

1. Se calculează DVS Y = UΣV H a matricei Y şi fie r = rangY<br />

2. Dacă ‖U 1 U H 1 X −X‖ = 0, unde U 1 = U(:,1:r), atunci X ⊆ Y<br />

Egalitatea a două subspaţii X = ImX şi Y = ImY se testează e.g. aplicând de două<br />

ori schema de mai sus pentru verificarea incluziunilor X ⊆ Y şi Y ⊆ X.<br />

B. Suma a două subspaţii liniare. Subspaţiul sumă al subspaţiilor X =<br />

= ImX, Y = ImY din IC n se defineşte prin<br />

S def<br />

= X +Y = {s ∈ IC n | s = x+y, x ∈ X, y ∈ Y} (5.63)<br />

şi, este <strong>si</strong>mplu de constatat, poate fi scris sub forma<br />

S = ImS, unde S = [X Y ]. (5.64)<br />

Înconsecinţă, dacăS = UΣV H esteDVSaluiS, atuncir = rangS estedimen<strong>si</strong>unea<br />

spaţiului sumă, iar coloanele matricei U 1 = U(:,1:r) formează o bază ortogonală<br />

a lui S. Evident, procedura poate fi extinsă pentru calculul sumei a mai multor<br />

subspaţii liniare. Celelalte coloane ale matricei U şi coloanele matricei V definesc<br />

subspaţiievidenţiateîntr-unparagrafanterior. Deexemplu, coloanelematriceiU 2 =<br />

= U(:,r+1 : m) formează o bază ortogonală a subspaţiului T = S ⊥ = X ⊥ ∩Y ⊥ .<br />

C. Intersecţia. Subspaţiul intersecţie<br />

T def<br />

= X ∩Y = {t ∈ IC n | t ∈ X & t ∈ Y } (5.65)<br />

a subspaţiilor X = ImX, Y = ImY din IC n se poate calcula plecând de la ultima<br />

observaţie din aliniatul precedent, i.e. utilizând relaţia<br />

ceea ce presupune calculul a trei DVS conform schemei<br />

T = X ∩Y = (X ⊥ +Y ⊥ ) ⊥ (5.66)<br />

X ∩Y – v1<br />

1. Se calculează o bază B X pentru X ⊥ = KerX H , folo<strong>si</strong>nd DVS a matricei X<br />

2. Se calculează o bază B Y pentru Y ⊥ = KerY H , folo<strong>si</strong>nd DVS a matricei Y<br />

3. Se calculează baza căutată a subspaţiului T = X ∩Y, utilizând DVS a<br />

matricei [B X B Y ]<br />

O procedură alternativă, mai economică, se bazează pe DVS S = [X Y ] = UΣV H<br />

a matricei S din (5.64) din care rezultă<br />

[X Y ]V(:,r+1 : n x +n y ) = XV 2X +YV 2Y = 0,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!