12.01.2015 Views

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

380 CAPITOLUL 5. DESCOMPUNEREA VALORILOR SINGULARE<br />

valorile <strong>si</strong>ngulare generalizate infinite, iar<br />

σ i = c i<br />

s i<br />

∈ IR, s i ≠ 0, (5.35)<br />

sunt valorile <strong>si</strong>ngulare generalizate finite. Coloanele w i ale matricei ne<strong>si</strong>ngulare W<br />

se numesc vectori<strong>si</strong>ngularigeneralizaţi ai perechii (A,B) asociaţi <strong>valorilor</strong> <strong>si</strong>ngulare<br />

generalizate σ i .<br />

În cazul real, matricele de transformare pot fi alese reale, i.e. W reală ne<strong>si</strong>ngulară,<br />

iar U şi V ortogonale.<br />

Demonstraţie. Este uşor de constatat că ipoteza KerA∩KerB = {0} este echivalentă<br />

cu faptul că matricea<br />

[ ]<br />

F def A<br />

= ∈ IC (m+p)×n (5.36)<br />

B<br />

este monică (i.e. are coloanele liniar independente). Fie F = QR factorizarea QR<br />

a matricei F, unde Q ∈ IC (m+p)×n este o matrice având coloanele ortogonale (i.e.<br />

Q H Q = I n ), iar R ∈ IC n×n este superior triunghiulară şi, în virtutea monicităţii lui<br />

F, ne<strong>si</strong>ngulară. De asemenea, fie următoarea partiţie a matricei Q<br />

[ ]<br />

Q1<br />

Q = , Q<br />

Q 1 ∈ IC m×n , Q 2 ∈ IC p×n .<br />

2<br />

În continuare vom proceda <strong>si</strong>milar cu demonstraţia teoremei 5.3 privitoare [ la]<br />

descompunerea<br />

CS. Fie Q 1 = U ˜CZ H o DVS a matricei Q 1 unde ˜C C<br />

= cu<br />

0<br />

C = diag(c 1 ,c 2 ,...,c n ) ∈ IR n×n şi, cu argumentele din demonstraţia teoremei citate,<br />

1 ≥ c 1 ≥ c 2 ≥ ... ≥ c n ≥ 0. Con<strong>si</strong>derăm acum matricea<br />

[ ] [ ]<br />

U ˜Q =<br />

H 0 ˜C<br />

QZ =<br />

0 I p Q 2 Z<br />

care are, şi ea, coloanele ortogonale, i.e. ˜QH ˜Q = In , relaţie din care rezultă<br />

Z H Q H 2 Q 2 Z = I n −C 2 def<br />

= S 2 , (5.37)<br />

unde S 2 = diag(s 2 1 ,s2 2 ,...,s2 n ) cu s2 i = 1 − c 2 i , i = 1 : n. Alegând s i = √ 1−c 2 i<br />

rezultă S = diag(s 1 ,s 2 ,...,s n ) cu 0 ≤ s 1 ≤ s 2 ≤ ... ≤ s p ≤ 1. În continuare<br />

distingem două <strong>si</strong>tuaţii:<br />

a) Matricea S este ne<strong>si</strong>ngulară (condiţie po<strong>si</strong>bilă numai dacă p ≥ n). În acest<br />

caz, din (5.37) avem S −1 Z H Q H 2 Q 2ZS −1 = I n , i.e. matricea V 1 = Q 2 ZS −1 ∈ IC p×n<br />

are coloanele ortogonale şi poate fi completată până la o matrice unitară, i.e. există<br />

matricea V 2 ∈ IC p×(p−n) astfel încât matricea V = [V 1 V 2 ] ∈ IC p×p este unitară.<br />

Rezultă<br />

˜S def<br />

= V H Q 2 Z = V H V 1 S =<br />

[ S<br />

0<br />

]<br />

,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!