12.01.2015 Views

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

Calculul valorilor si vectorilor proprii

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

516 INDICAŢII, RĂSPUNSURI, SOLUŢII<br />

În cazul general, x ∗ este un punct de minim unic dacă şi numai dacă H 22 > 0. (Cum<br />

justificaţi această afirmaţie ) În consecinţă se poate utiliza factorizarea Cholesky<br />

H 22 = R2R T 2.<br />

P3.56 Se aplică algoritmul de triangularizare ortogonală Q T A = R. Notând<br />

Q T B = D, Q T b = d şi utilizând partiţii adecvate, <strong>si</strong>stemul de restricţii se scrie<br />

[ ] [ ] [ ]<br />

R1 D1 d1<br />

x+ y = ,<br />

0 D 2 d 2<br />

unde R 1 este superior triunghiulară inversabilă, iar D 2 este epică. Prin urmare, există<br />

matricea Z ortogonală astfel încât D 2Z = [0 R 2], unde R 2 este superior triunghiulară<br />

inversabilă. Notând<br />

[ ]<br />

v1<br />

D 1Z = [S 1 S 2], y = Z ,<br />

v 2<br />

se obţine<br />

[<br />

R1<br />

0<br />

]<br />

x+<br />

[ ][ ] [ ]<br />

S1 S 12 v1 d1<br />

= ,<br />

0 R 2 v 2 d 2<br />

iar din condiţia de minim (în care v 2 este fixat) rezultă v 1 = 0. Soluţia problemei este:<br />

⎧<br />

[ ]<br />

⎨<br />

v 1 = 0, v 2 = R −1<br />

2 d 2, ⇒ y ∗ 0<br />

= Z<br />

v 2<br />

⎩<br />

x ∗ = R −1<br />

1 (d 1 −S 12v 2).<br />

P3.57 Se utilizează factorizarea ortogonală CZ = [L 1 0]. Se notează x = Zu etc.<br />

P3.58 Următoarea procedură (LINPACK [XIII, pag. 8.7]) realizează permutarea<br />

1. Pentru k = 1 : n<br />

1. π k ← −π k<br />

2. Pentru k = 1 : n<br />

1. j = k<br />

1. C^at timp π j < 0<br />

1. π j ← −π j<br />

2. Dacă j ≠ k atunci<br />

1. x j ↔ x πj<br />

2. j ← π j<br />

Cap. 4. <strong>Calculul</strong> <strong>valorilor</strong> şi <strong>vectorilor</strong> <strong>proprii</strong><br />

P4.1 Spectrele celor două matrice sunt aceleaşi λ(A) = λ(B) = {2,2,4}. Matricea A<br />

este diagonalizabilă dar B nu.<br />

P4.2 Nu. Dacă x ∈ IR n , x ≠ 0, şi γ = α+iβ, α,β ∈ IR, β ≠ 0, atunci γx ∉ IR n .<br />

P4.3 Implicaţia ”A, B diagonalizabile ⇒ C diagonalizabilă” este evidentă. Reciproc,<br />

dacă C este diagonalizabilă, fie X C ∈ IC (m+n)×(m+n) o matrice ne<strong>si</strong>ngulară de vectori<br />

<strong>proprii</strong> [ ai ] matricei C. Avem CX C = X CΛ, cu Λ diagonală. Con<strong>si</strong>derând partiţia X C =<br />

XA<br />

= , (cu dimen<strong>si</strong>unile blocurilor, evidente) avem AX<br />

X A = X AΛ. În continuare,<br />

B<br />

rangX A = m (în caz contrar, X C nu ar fi ne<strong>si</strong>ngulară) şi, prin urmare, X A are m coloane<br />

liniar independente, care sunt vectori <strong>proprii</strong> ai matricei A. Deci, A este diagonalizabilă.<br />

Similar se arată că şi matricea B este diagonalizabilă.<br />

P4.4 În cazul general, răspunsul la întrebare este negativ. Într-adevăr, e.g. dacă<br />

A 1 = A 2 = λ ∈ IC şi A 12 ≠ 0 matricea A nu este diagonalizabilă. Există şi <strong>si</strong>tuaţii în

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!