Umberto Eco – Numele trandafirului

vreme ce cosorul unui ţăran, pe care nici un filosof nu l-a descris,
funcţionează aşa cum trebuie... Mă tem că preum-blîndu-mă
printr-un labirint cu un felinar într-o mînă şi cu un vas plin cu
apă într-alta... Aşteaptă, îmi vine altă idee. Maşinăria ar arăta
miazănoaptea şi dacă ar fi în afara labirintului, aşa e ?
— Da, dar în locul acela nu ne-ar sluji, pentru că am avea soarele
şi stelele..., am spus.
— Ştiu, ştiu. Dar dacă maşinăria funcţionează atît afară, cît şi
înăuntru, de ce n-ar trebui să fie aşa şi în capul nostru ?
— în capul nostru ? Desigur că el funcţionează şi afară, şi întradevăr
de afară ştim foarte bine care este orientarea Edificiului.
Dar cînd sîntem înăuntru nu mai înţelegem nimic.
— Aşa e. Dar uită maşinăria. Gîndul la maşinărie m-a îndemnat
să mă gîndesc la legile naturale şi la legile gîndirii noastre. Iată
cum: trebuie să găsim din afară un mod de a descrie Edificiul
cum este înăuntru.
— Şi cum aşa?
— Lasă-mă să mă gîndesc, nu trebuie să fie prea greu...
— E metoda de care vorbeaţi ieri ? Nu voiaţi să străbateţi
labirintul făcînd semne cu cărbunele ?
— Nu, mi-a spus, cu cît m-am gîndit mai mult la asta, cu atît m-a
convins mai puţin. Poate că nu izbutesc să-mi amintesc bine
regula, sau poate că, pentru a umbla într-un labirint, trebuie să
ai o Ariadnă bună, care să te aştepte la uşă ţinînd capătul unui
fir. Dar nu există fire atît de lungi. Şi chiar dacă ar exista, asta
ar însemna (poveştile spun întotdeauna adevărul) că dintr-un
labirint se iese întotdeauna cu un ajutor din afară. De unde, legile
din afară sînt egale cu legile dinăuntru. Asta e, Adso, ne vom
folosi de ştiinţele matematice. Numai în ştiinţele matematice, cum
spune Averroes, lucrurile cunoscute de noi se identifică cu cele
cunoscute în mod absolut.
— Atunci vedeţi că admiteţi nişte cunoştinţe universale.
216
— Cunoştinţele matematice sînt idei construite de intelectul
nostru în aşa fel încît să funcţioneze întotdeauna ca adevărate,
sau pentru că sînt înnăscute, sau pentru că matematica a fost
inventată înaintea celorlalte ştiinţe. Şi biblioteca a fost construită
de o minte omenească, minte care gîndea în mod matematic,
pentru că fără matematică nu faci labirinturi. Şi, deci, este vorba
de a confrunta ideile noastre matematice cu ideile constructorilor
şi din această confruntare putem căpăta ştiinţa, pentru că este
ştiinţa unor termeni pe baza altora. Şi, în definitiv încetează de-a