Umberto Eco – Numele trandafirului

Priam cînd se luptau pentru frumuseţea unei femei care acum e
cenuşă a cenuşii ?
Dar mă pierd în divagaţii melancolice. Trebuie să povestesc, în
schimb, sfîrşitul acelui trist colocviu. Michele se hotă-rîse şi nu a
fost chip să fie convins să renunţe. Numai că se punea acum o
altă problemă, şi Guglielmo a numit-o fără ocolişuri: Ubertino
însuşi nu mai era în siguranţă. Frazele pe
390
care le pronunţase Bernardo despre el, ura pe care o nutrea acum
papa pentru el, faptul că în vreme ce Michele reprezenta încă o
putere cu care se putea trata, Ubertino rămăsese în schimb doar
un ins singur...
— loan îl vrea pe Michele la curte şi pe Ubertino în infern. Dacă-l
cunosc bine pe Bernardo, pînă mîine, şi cu ajutorul ceţei,
Ubertino va fi ucis. Şi dacă cineva se va înteba de cine, abaţia va
putea foarte bine răbda şi o altă crimă, şi se va spune că erau
diavoli invocaţi de Remigio cu pisicile lui negre, sau cine ştie ce
dolcinian rămas, care încă se mai învîrteşte printre zidurile
acestea...
Ubertino era frămîntat:
— Şi atunci ? a întrebat.
— Atunci du-te şi vorbeşte cu Abatele. Cere-i un cal de călărie,
provizii, o scrisoare către vreo abaţie îndepărtată, dincolo de Alpi.
Şi foloseşte-te de ceaţă şi de întuneric ca să pleci numaidecît.
— Dar arcaşii nu mai păzesc porţile ?
v— Abaţia mai are şi alte ieşiri, şi Abatele le cunoaşte. E de ajuns
să te aştepte un slujitor la una dintre cotiturile de jos ale
drumului cu un cal de călărie şi, ieşind prin vreo trecătoare a
zidului, n-ai mai avea de făcut decît o bucată de drum prin
pădure. Trebuie să-l faci repede, înainte ca Bernardo să-şi revină
din extazul triumfului său. Eu trebuie să mă ocup de altceva,
aveam două însărcinări, una a eşuat, aşa că măcar s-o
îndeplinesc pe a doua. Vreau să pun mîna pe o carte şi pe un om.
Dacă totul merge bine, tu vei ieşi de-aici mai înainte ca eu să te
caut. Aşa că adio.
Şi-a deschis braţele. Mişcat, Ubertino l-a îmbrăţişat cu putere:
— Adio, Guglielmo, eşti un englez smintit şi obraznic, dar ai un
suflet mare. Oare ne vom mai vedea?
— O să ne vedem, l-a asigurat Guglielmo, Dumnezeu o să ne
ajute.
Dar Dumnezeu n-a vrut. Cum am mai spus, Ubertino a murit în
chip tainic, după doi ani. A fost grea şi aventuroasă viaţa acestui