Umberto Eco – Numele trandafirului

— Da, a încuviinţat Ubertino cu o uşoară îndoială în glas şi cu un
suspin. Dar poate că Gherardo a exagerat. El şi cu ai lui au fost
învinuiţi că nu mai voiau să ştie de autoritatea sacerdoţilor, de
ţinerea sfintelor slujbe, de spovedanie şi vagabondau în trîndăvie.
— Dar de asta i-au învinuit şi pe franciscanii spirituali. Şi
minoriţii nu spun astăzi că nu trebuie recunoscută autoritatea
papei ?
— Da, dar nu nişte sacerdoţi. Noi înşine sîntem sacerdoţi. Băiete,
e greu să faci deosebirea între aceste lucruri. Linia care desparte
binele de rău este atît de subţire... într-un fel, Gherardo a greşit
şi s-a mînjit de erezie. A cerut să fie primit în ordinul fraţilor
minoriţi, dar confraţii noştri nu l-au primit, îşi petrecea viaţa în
biserica fraţilor noştri şi i-a văzut aici pictaţi pe apostoli cu
sandale în picioare şi mantii pe umăr, şi aşa şi-a lăsat părul şi
barba să crească, şi-a pus sandalele în picioare şi funia fraţilor
minoriţi, pentru că oricine doreşte să înfiinţeze o nouă
congregaţie ia mereu cîte ceva de la ordinul Preasfîntului
Francisc...
— Dar atunci era pe calea cea bună...
— Dar pe undeva tot greşea... îmbrăcat cu o mantie albă peste o
tunică albă şi cu părul lung, şi-a cucerit pe lîngă
223
oamenii simpli faima de sfînt. A vîndut o casetă de-a lui şi luînd
banii pe ea s-a aşezat pe o piatră de care în vremurile vechi
podestaţii obişnuiau să se slujească pentru a vorbi mulţimii,
ţinînd în mînă punga cu banii, şi nu i-a împărţit, nu i-a dat
săracilor, ci chemînd la el nişte răufăcători care jucau pe acolo
pe-aproape, i-a împărţit acelora spunînd: „Să-i ia cine pofteşte", şi
răufăcătorii aceia au luat banii şi s-au dus să-i joace la zaruri, şil
blestemau pe Dumnezeul cel viu, şi el, care le dăruise, auzea şi
nu roşea.
— Dar şi Francisc a dat tot ce avea şi am auzit azi de la
Guglielmo că s-a dus să predice ciorilor şi şoimilor, şi chiar
leproşilor, adică drojdiei societăţii pe care mulţimea celor care îşi
spuneau virtuoşi o ţinea departe...
— Da, dar Gherardo greşea pe undeva, Francisc nu s-a luat
niciodată la harţă cu Sfînta Biserică, şi Evanghelia spune să dai
săracilor, nu tîlharilor. Gherardo a dat şi nu a primit nimic în
schimb, pentru că dăduse unor oameni .răi, şi a început rău, a
urmat rău şi a sfîrşit rău, deoarece congregaţia lui a fost
dezaprobată de papa Grigore al X-lea.