Umberto Eco – Numele trandafirului

More documents

Recommendations

Info

la ceartă cu derbedeul acela. M-am dus la Guglielmo şi am făcut ceea ce trebuia. Adică ne-am apucat să ascultăm completa, din spatele navei, în aşa fel încît, cînd slujba s-a sfîrşit, eram gata s-o pornim la a doua călătorie a noastră (a treia pentru mine) în măruntaiele labirintului. 310 Ziua a patra După completa în care se vizitează din nou labirintul, se ajunge la locul finis Africae, dar nu se intră în el pentru că nu se ştie care sînt primul şi al şaptelea din patru, şi în sfîrşit Adso are o recădere, de altfel foarte doctă, în maladia sa de dragoste Vizita în bibliotecă ne-a răpit multe ore de muncă. în vorbe, controlul pe care trebuia să-l facem era simplu, dar înaintînd la lumina felinarului, citind inscripţiile, însemnînd pe plan golurile şi pereţii plini, notînd iniţialele, alcătuind feluritele denumiri pe care jocul deschiderilor şi închiderilor ni le îngăduia, a fost o muncă grea şi plictisitoare. Era foarte frig. Noaptea nu era vîntoasă şi nu se auzeau şuierăturile acelea uşoare care ne înfricoşaseră în prima seară, dar prin deschiderile zidurilor intra un aer umed şi îngheţat. Ne puseserăm mînuşi de lînă ca să putem atinge volumele fără ca mîinile să ne îngheţe. Dar erau din acelea care se foloseau ca să scrii iarna, cu vîrfurile degetelor descoperite, şi uneori trebuia să ne apropiem mîinile de flacără şi să ni le băgăm în sîn sau să le batem una de alta, ţopăind îngheţaţi. Din această pricină n-am făcut tot ce trebuia dintr-o dată. Ne opream să ne uităm în dulapuri şi acum cînd Guglielmo -cu sticlele lui pe nas - putea să întîrzie să citească pe cărţi, la fiecare titlu pe care îl descoperea, izbucnea în strigăte de bucurie, sau pentru că ştia opera, sau pentru că de mult o căuta, sau pentru că, în sfîrşit, n-o mai auzise amintită niciodată şi era din caleafară de tulburat şi de curios. Aşa că fiecare carte era pentru el un animal din basme, pe care-l întîlrea într-o ţară necunoscută. Şi, în vrerr^ ce el răsfoia un manuscris, îmi poruncea să-i caut altele. — Vezi ce mai e şi-n celălalt dulap! Şi eu, îndeplinind şi mişcînd volume de la locul lor: 311 — Historia anglorum de Beda... Şi tot de Beda De aedificatione templi, De tabernaculo, De temporibus et computo et chronica et circuli Dyonisi, Ortographia, De ratione metrorum, Vita Sandi Cuthberti, Ars metrica...
— E firesc, toate operele Venerabilului... Şi priveşte-le pe astea! De rhetorica cognatione, Locorum rhetoricorurn distinctio, şi aici atîţia grămătici, Priscianus, Honoratus, Donatus, Maximius, Victorianus, Metrorius, Eutiches, Servius, Focas, Asperus... Ciudat, mai întîi credeam că aici ar fi autori din Anglia... Să ne uităm mai jos... — Hisperica... famina. Ce e? — Un poem iberic. Ascultă: Hoc spumans mundanas obvallat Pelagus oraş terrestres amniosis fluctibus cudit margines. Saxeas undosis molibus irruit avionias. Infima bomboso vertice miscet glareas asprifero spergit spumas sulco, sonoreis frequenter quatitur flabris... Eu nu înţelegeam sensul, dar Guglielmo citea făcînd să i se rostogolească vorbele din gură în aşa chip încît auzeam zgomotul valurilor şi al spumei din apa mării. — Şi acesta ? Este Adhelm din Malmesbury, ascultaţi aceste pagini: Primitus pantorum procerum poematorum pio potissimum paternoque presertim privilegio panegiricum poemataque passim prosatori sub polo promulgatas... Cuvintele încep toate cu aceeaşi literă! — Oamenii din insulele noastre sînt toţi puţin cam nebuni, spunea Guglielmo cu mîndrie. Să căutăm în celălalt dulap. — Vergilius. — Cum de-i aici ? Ce anume din Vergilius ? Georgicele ? — Nu. Epitomi. N-am auzit niciodată vorbindu-se despre asta. — Dar nu este Maro! E Vergilius din Tolosa, retorul, şase secole după naşterea Domnului. A fost cunoscut ca un mare înţelept. — Aici spune că artele sînt poema, rethoria, grama, leporia, dialecta, geometria... Dar ce limbă vorbeşte? — Latină, dar este o latină născocită de el, pe care el o socotea mult mai frumoasă. Ia citeşte aici: spune că astronomia studiază semnele zodiacului care sînt mon, man, tonte, piron, dameth, perfellea, belgalic, margaleth, lutamiron, taminon şi raphalut. — Era nebun ? 312 — Nu ştiu, nu era din insulele noastre. Mai ascultă, spune că există douăsprezece feluri de a denumi focul: ignis, coquihabin (quia incocta coquendi habet dictionem), ardo, calax ex calore, fragon ex fragore flammae, rusin de rubore, fumaton, ustrax de urendo, vitius quia pene mortua membra suo vivificat, siluleus, quod de silice siliat, unde et silex non recte dicitur, nisi ex qua scintilla silit. Şi aeneon, de Aenea deo, qui in eo habitat, sive a quo
Page 1 and 2:
Umberto Eco Numele trandafirului 20
Page 3 and 4:
amănunte: în primul rînd, editor
Page 5 and 6:
neogotică latina lui Adso, Vallet
Page 7 and 8:
noiembrie, soarele răsare în juru
Page 9 and 10:
16 că, tocmai în anul acela, avus
Page 11 and 12:
pentru totdeauna, pentru că la el
Page 13 and 14:
unitatea în varietate, ci şi de v
Page 15 and 16:
Cum ne căţăram pe cărăruia pie
Page 17 and 18:
galop foarte regulat; cap mic, urec
Page 19 and 20:
de doi novici care purtau un vas de
Page 21 and 22:
păzit în timp ce dormea. Apoi că
Page 23 and 24:
facă în aşa fel răul, încît v
Page 25 and 26:
acum trei ani, în care nişte pers
Page 27 and 28:
urmele fărădelegii sale, este evi
Page 29 and 30:
— îmi dai această însărcinare
Page 31 and 32:
pentru puţină vreme, fiara murdar
Page 33 and 34:
— Dacă am fost vreodată înţel
Page 35 and 36:
luminat de înspăimîntătoarea fr
Page 37 and 38:
Dar, în vreme ce sufletul meu, ră
Page 39 and 40:
onzul arzînd în cuptor, glasul ca
Page 41 and 42:
dat un sens precis, cum s-ar întî
Page 43 and 44:
înţelesesem şi în timpul scurte
Page 45 and 46:
fim pătaţi de greşeala aceasta".
Page 47 and 48:
La aceste lucruri mă gîndeam priv
Page 49 and 50:
— L-am citit, Michele mi l-a ară
Page 51 and 52:
— Nu, Guglielmo, să nu atingi ni
Page 53 and 54:
ştiut. Se adunau noaptea într-o p
Page 55 and 56:
mai degrabă despre tine, a spus î
Page 57 and 58:
cruce. Bonifaciu a fost Antichristu
Page 59 and 60:
ţară, care l-au auzit poate pe vr
Page 61 and 62:
măruntaiele cu un amestec de saram
Page 63 and 64:
ine, spuneam, mă gîndeam că putu
Page 65 and 66:
păreau prea uşor de ajuns, întru
Page 67 and 68:
Bibliotecarul ne-a prezentat mai mu
Page 69 and 70:
Malachia i-a arătat nişte însemn
Page 71 and 72:
care ară, ca culeg fructe, care se
Page 73 and 74:
ele. Şi cum există discuţii dău
Page 75 and 76:
nu o admirasem încă. Dar Jorge a
Page 77 and 78:
ăspunzîndu-i de asemenea, deosebi
Page 79 and 80:
de mici dimensiuni, dar sprijinite
Page 81 and 82:
mai spun cîte lucruri minunate de
Page 83 and 84:
legătură cu asta: .— Totuşi ac
Page 85 and 86:
trecute. Cît priveşte cadavrul lu
Page 87 and 88:
comunicînd cu alţii prin obişnui
Page 89 and 90:
şi trebuie să recunosc că s-a co
Page 91 and 92:
întreaga natură adormită, pentru
Page 93 and 94:
înlocuia acum în naos întunericu
Page 95 and 96:
să întrebi, nu arată aşa la chi
Page 97 and 98:
cu măsură. în grădina mea culti
Page 99 and 100:
Nefericita întîmplare tulburase v
Page 101 and 102:
Jorge a spus că dacă nu o găsise
Page 103 and 104:
Bencio, de starea lui sufletească.
Page 105 and 106:
i-ai văzut faţa palidă dacă era
Page 107 and 108:
— Poate că este nevoie de pocăi
Page 109 and 110:
lapte cald. Marele cămin dinspre m
Page 111 and 112:
cum să vezi deosebirea, ci, ca să
Page 113 and 114:
— Am spus şi aşa prea multe. Ai
Page 115 and 116:
Deşi ziua era foarte friguroasă,
Page 117 and 118:
citească fragmente pe care le în
Page 119 and 120:
— Quintilianus, l-a întrerupt ma
Page 121 and 122:
serios. Rîzi de rîs, dar rîzi. J
Page 123 and 124:
Ne-a spus că dimineaţa stătuse l
Page 125 and 126:
— înţeleptul şi preacuratul Si
Page 127 and 128:
va fi descoperit ceea ce voia. —
Page 129 and 130:
nestrămutată credinţă ca să pr
Page 131 and 132:
convins, cu cît el scotea mai mult
Page 133 and 134:
pregătitoare între membrii delega
Page 135 and 136:
dintre bandele acestea, cum le nume
Page 137 and 138:
între stăpînă şi slujnică şi
Page 139 and 140:
Imperiului, fie în cea a oraşului
Page 141 and 142:
— De fapt, Abatele mi-a cerut să
Page 143 and 144:
coarne, şi pe coarne zece diademe,
Page 145 and 146:
spus ceva despre felul cum se intr
Page 147 and 148:
spirală care urca în scriptorium.
Page 149 and 150:
Guglielmo şi m-am repezit orbeşte
Page 151 and 152:
între un rege şi ambasadorii lui.
Page 153 and 154:
— Dar vi s-a părut sincer. 168 .
Page 155 and 156:
diebus illis şi după Clteva ocolu
Page 157 and 158:
— Maestre, nu e scris nimic pe ea
Page 159 and 160:
îndepărtat-o cu mîinile întinse
Page 161 and 162:
— O să aveţi lentilele ? Şi cu
Page 163 and 164:
tsi Ziua a treia De la laudi la pri
Page 165 and 166:
să înţeleagă, lăsîndu-se cu t
Page 167 and 168:
Ziua a treia Sexta în care Adso as
Page 169 and 170:
ne scapă, Salvatore a călătorit
Page 171 and 172:
clerul şi de episcopii cărora ei
Page 173 and 174:
adună grupuri de oameni atît de m
Page 175 and 176:
săvîrşească, şi alta fărădel
Page 177 and 178:
— Fireşte că aşa e. — Şi at
Page 179 and 180:
eformatori sau legende despre comun
Page 181 and 182:
— Ei sînt pentru poporul creşti
Page 183 and 184:
educerea privilegiilor lor, de acee
Page 185 and 186:
putea citi cu aceste lentile. Dar p
Page 187 and 188:
se schimbă toate relaţiile de poz
Page 189 and 190:
sens. Mi-a arătat pergamentul, pe
Page 191 and 192:
că stau aşa ? — Să spunem că
Page 193 and 194:
constatat cu amărăciune Guglielmo
Page 195 and 196:
vreme ce cosorul unui ţăran, pe c
Page 197 and 198:
Am încercat să trasez desenul pe
Page 199 and 200:
capul lui, ca din afară, înainte
Page 201 and 202:
ducîndu-mă să şed cu el pe o la
Page 203 and 204:
— Poate că, am spus eu, era un p
Page 205 and 206:
miazănoapte. Cineva a spus că s-a
Page 207 and 208:
— Da, dar scotea de aici un silog
Page 209 and 210:
dobitoace şi fin fiert. Şi din as
Page 211 and 212:
spun toate acestea, şi cu mare spa
Page 213 and 214:
s-a clintit nici un muşchi pe faţ
Page 215 and 216:
spuneau că el era precum Christos
Page 217 and 218:
poruncit ca Michele să vină şi s
Page 219 and 220:
Proconsulului, cineva i-a strigat s
Page 221 and 222:
ştiam în ce înţeles simbolic tr
Page 223 and 224:
şoptit de femeie. Apoi, din grupul
Page 225 and 226:
Cunoşteam prea puţin limba ei pop
Page 227 and 228:
îmi şopteam singur, şi am fost
Page 229 and 230:
De ce eu, copil, numeam extazul de
Page 231 and 232:
setea mi-a trezit numaidecît şi o
Page 233 and 234: femei, dovadă că nu era atît de
Page 235 and 236: plin de teamă pentru păcatul tău
Page 237 and 238: Apoi discută despre otrăvuri foar
Page 239 and 240: cupă, dreapta o ţine vîrtos, iar
Page 241 and 242: Guglielmo a rămas multă vreme pe
Page 243 and 244: — Şi aşa avem o a treia persoan
Page 245 and 246: lăsat să termine, şi i-a vorbit
Page 247 and 248: are şi cincizeci de tavole de păm
Page 249 and 250: mi-a spus că într-o vreme aparţi
Page 251 and 252: pus pe fierari să mi-o facă. Uşa
Page 253 and 254: cele vechi de rezervă, şi le voi
Page 255 and 256: minţile. Dar n-aş scrie adevărul
Page 257 and 258: quam cognitio. Prin urmare, eu vede
Page 259 and 260: făcut drum printre pilcurile de vr
Page 261 and 262: Nu în casele nobililor şi în ale
Page 263 and 264: — In decursul veacurilor nu folos
Page 265 and 266: 289 guri adînci, unde munţi se ri
Page 267 and 268: zilei în care-l vedeam, impusese c
Page 269 and 270: spune că nu avea minte în cap.
Page 271 and 272: cuvîntul unuia dintre vecinii lui
Page 273 and 274: putea vedea pe Dumnezeu în esenţa
Page 275 and 276: înţelegerea faptelor despre care
Page 277 and 278: comandă nişte garnizoane de solda
Page 279 and 280: făptuite în bibliotecă. Mai ales
Page 281 and 282: — Dar atunci, am îndrăznit să
Page 283: să-i bagi în două ouă de găin
Page 287 and 288: — în camerele turnului de apus.
Page 289 and 290: despre hidrofobia cîinelui. Şi ac
Page 291 and 292: care a produs-o, şi nu ia naştere
Page 293 and 294: înţeleagă dincolo de oglindă. C
Page 295 and 296: oprindu-ne asupra aceloraşi cărţ
Page 297 and 298: Ibn Zaka-riiya ar-Razi, care într-
Page 299 and 300: disperare coboară în părţile ce
Page 301 and 302: — Ah, ah, a exclamat Bernardo pe
Page 303 and 304: doresc să răpesc cîteva ceasuri
Page 305 and 306: — Să nădăjduim că nu, a spus.
Page 307 and 308: Intrînd din afară, treceai pe sub
Page 309 and 310: numeau Giovanni Dalbena. Acesta, mi
Page 311 and 312: erau, care nu aveau nici o legătur
Page 313 and 314: fără proprietate nu se extinde ş
Page 315 and 316: iserici în întreaga ţară, în t
Page 317 and 318: — Dacă o spun, îmi împlinesc m
Page 319 and 320: — Chiara avea miros de sfinţenie
Page 321 and 322: era neliniştit de 349 ceea ce s-ar
Page 323 and 324: lucrurilor de pe acest pămînt, ca
Page 325 and 326: Christos, carele nu a venit pe lume
Page 327 and 328: toţi erau convinşi de ceea ce spu
Page 329 and 330: fi intrat în capitul, şi soldaţi
Page 331 and 332: — Mai înainte de-a fi intrat che
Page 333 and 334: — Mai mult ca sigur că nu, ne-a
Page 335 and 336:
cuvintele cărţii... Dar să nu ne
Page 337 and 338:
la primele pagini şi nu la rest!
Page 339 and 340:
şi gesturile unei liturghii însp
Page 341 and 342:
— Vedeţi ? a spus Bernardo. Neag
Page 343 and 344:
— Am să-ţi zic cum pot, sau cum
Page 345 and 346:
gîndit atunci că dorinţa de a af
Page 347 and 348:
curios, şi eu am consimţit, nebă
Page 349 and 350:
împăratului Frederic, totuşi dis
Page 351 and 352:
vor trebui nici măcar lămurite cu
Page 353 and 354:
ca să atrageţi cu viclenie lumea,
Page 355 and 356:
lege care stăpîneşte şi condamn
Page 357 and 358:
omorît... ia să vedem... Evocînd
Page 359 and 360:
pe eretici şi predică cu izbînd
Page 361 and 362:
Priam cînd se luptau pentru frumus
Page 363 and 364:
suspin de uşurare. La sfîrşitul
Page 365 and 366:
Bencio ca ajutor de bibliotecar. N-
Page 367 and 368:
396 completată în arcul secolelor
Page 369 and 370:
398 A făcut o altă pauză lungă.
Page 371 and 372:
de beznă. Acestea 400 vor fi trăs
Page 373 and 374:
înduioşez pentru voi, dar lămpil
Page 375 and 376:
a zilei care venea, era încă ceţ
Page 377 and 378:
isipise umbra acelei năluci neclin
Page 379 and 380:
în care este ales un nou chelar, d
Page 381 and 382:
? — Ce vreţi să spuneţi ? —
Page 383 and 384:
Berengario şi Adelmo, şi scribii
Page 385 and 386:
S-a scuturat, şi-a fluturat mîna
Page 387 and 388:
420 sensibilitatea lor naturală, a
Page 389 and 390:
o criptă mai mare, care erau bucă
Page 391 and 392:
monogramele lui Christos. Căpeteni
Page 393 and 394:
picioarele şi Ezechiel oasele. în
Page 395 and 396:
ăstignit-o cu capul în jos, Ştef
Page 397 and 398:
despre patimile sale şi despre cor
Page 399 and 400:
pioşenie, susţinînd că sub văl
Page 401 and 402:
— Despre ce este vorba aici ? am
Page 403 and 404:
— Da, zise Bencio, nu ţi-am spus
Page 405 and 406:
-— Poţi să fii sigur. Dacă-ţi
Page 407 and 408:
de ea... — înălţimea ta se gî
Page 409 and 410:
Exod, sînt înlocuite în Apocalip
Page 411 and 412:
asta. Iţi mulţumesc foarte mult p
Page 413 and 414:
— S-ar putea. Dar tot un burduf u
Page 415 and 416:
450 cor, cum o presimţeam şi eu.
Page 417 and 418:
încredinţarea de a fi înţeles t
Page 419 and 420:
în zid, dînd direct în camera zi
Page 421 and 422:
— Mai trăieşte încă ? a într
Page 423 and 424:
lui de fiecare zi pentru a ridica i
Page 425 and 426:
asemenea despre satiră şi despre
Page 427 and 428:
cineva că şi tu o găsiseşi conv
Page 429 and 430:
ca pe o forţă bună, care poate a
Page 431 and 432:
Dumnezeu, mai bine rîdeţi şi dis
Page 433 and 434:
imaginilor reînvierii va fi înloc
Page 435 and 436:
încurcătură pe călugării mînc
Page 437 and 438:
— Nu te aşteptai, Guglielmo, la
Page 439 and 440:
pare-se, pe Jorge, care a trebuit s
Page 441 and 442:
le pună la loc. Aşa încît camer
Page 443 and 444:
în cele din urmă Nicola a izbutit
Page 445 and 446:
toate părţile, aşa încît fieca
Page 447 and 448:
iserica arzînd potolit, pentru că
Page 449 and 450:
supăra libera voinţă a lui Dumne
Page 451 and 452:
Pe scurt, bănuind ce-o să se înt
Page 453 and 454:
trebuinţă pentru a salva comoara
Page 455 and 456:
lucrurile individuale există cu ad
Page 457 and 458:
printr-o poezie legată cu gravitat
Page 459 and 460:
Dolcino. în afară de asta, propun
Page 461 and 462:
numai pentru că nici originalul nu
Page 463 and 464:
Prolog 15 ZIUAÎNTÎI Prima........
Page 465 and 466:
în care Ubertino îi spune lui Ads
Page 467 and 468:
limbajul pietrelor preţioase şi m
Page 469 and 470:
Dino Buzzati - O dragoste D.H. Lawr
Page 471 and 472:
John Cheever - Falconer Kurt Vonneg
show all

Umberto Eco – Numele trandafirului

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?